La momentul începerii, proiectul era unul relativ echilibrat. Documentația inițială prevedea, în principal, consolidări structurale, reparații și restaurarea elementelor existente, în spiritul conservării unui imobil istoric. Nu se punea problema unor transformări radicale, ci mai degrabă a unei intervenții „discrete”, așa cum cer regulile în cazul monumentelor.
Pe parcurs însă, lucrurile au început să se schimbe. Așa cum aveam să aflăm ulterior, inclusiv din discuțiile cu unul dintre arhitecții implicați în faza inițială, multe dintre elementele care ar fi trebuit păstrate au fost înlocuite. Tâmplăria originală, pardoselile din lemn sau alte componente valoroase au dispărut treptat din proiectul final, în locul lor apărând soluții moderne, nu întotdeauna compatibile cu specificul clădirii.
Arhitectul care a analizat lucrările în teren atrăgea atenția că unele intervenții nu doar că erau inutile, dar ar fi putut afecta chiar structura clădirii. Au fost semnalate situații în care elemente originale au fost înlăturate și înlocuite fără o justificare clară, sugerând mai degrabă o creștere artificială a volumului de lucrări decât o necesitate reală.
Lucrările au început în 2019, proiectul ridicându-se la suma de14,9 milioane de lei (14,3 milioane de lei fiind finanțarea prin Programul PNDL2, iar diferența de circa 600.000 lei din bugetul local). Licitația a fost câștigată de Asocierea Vesa Costruzioni (lider) – Research Consorzio Stabile, din București.
Încă de la început au apărut semnale de alarmă cu privire la probleme de execuție, cazul înlocuirii ferestrelor originale într-un mod brutal ajungând să fie prezentat în întreaga presă locală la acea dată, stârnind critici aspre din partea specialiștilor.
după mai multe dispute legate de întârzieri și neconformități, Primăria a decis în cele din urmărezilierea contractului cu Vesa Construzioni , iar șantierul a fost preluat de o altă firmă, Meșteri Pricepuți SRL care a moștenit nu doar lucrările începute, ci și toate dificultățile deja existente. Șantierul trebuia finalizat deja în 2021, termenul a fost prelungit pe 2024.
Citește și: Banii guvernamentali pierduți pentru „Ghiba”, din cauza întârzierilor · Special Arad
2023: Întoarcerea „acasă”, într-un șantier încă deschis
După patru ani în care elevii au fost nevoiți să învețe în alte școli din oraș, anul școlar 2023–2024 a adus revenirea în clădire. Momentul a fost privit ca o ușurare, dar realitatea din teren era departe de normalitate.
Lucrările nu erau finalizate, iar șantierul continua în paralel cu orele de curs. Unele spații erau improvizate, altele nu puteau fi folosite, iar curtea devenise, în mare parte, o zonă inaccesibilă din cauza lucrărilor începute și neterminate. Sala festivă era încă utilizată ca depozit, biblioteca fusese relocată, iar orele de sport se desfășurau în altă parte.
În același timp, devenea tot mai evident că proiectul se îndepărtase considerabil de forma sa inițială. Modificările succesive, inclusiv cele impuse de noi cerințe legislative, au complicat și mai mult lucrările și au generat întârzieri suplimentare. Primăria a fost nevoită inclusiv să mai aloce 6 milioane de lei din bugetul local pentru proiect.
Citește și: Banii guvernamentali pierduți pentru „Ghiba”, din cauza întârzierilor · Special Arad
În acea perioadă, Special Arad a publicat o amplă anchetă în care erau semnalate nereguli de execuție. Arătam atunci cum Inspectoratul de Stat în Construcții făcuse pe parcursul lucrărilor 7 controale, însă nu depistase nicio problemă reală, în afara lipsei unei traduceri pe o plăcuță, ori absența unui termomentru, dar nimic despre execuția în sine:
Citește și: Banii guvernamentali pierduți pentru „Ghiba”, din cauza întârzierilor · Special Arad
2024: Blocaje, reproiectări și pierderea finanțării
Anul 2024 a adus confirmarea faptului că proiectul intrase într-un blocaj prelungit. Una dintre cele mai problematice intervenții a fost realizarea bazinului de apă pentru incendii, impus ulterior de legislație. După ce lucrările au început, s-a constatat că soluția inițială nu este viabilă, iar proiectul a fost refăcut de mai multe ori, amplasamentul fiind schimbat în repetate rânduri.
Tot atunci a apărut și declarația memorabilă a viceprimarului Lazăr Faur:„Ne exasperează! Efectiv ne vine să-i luăm la bătaie!” , acuza vicele, într-o vizită la fața locului, din cauza faptului locul pentru bazin era mutat pentru a 7-a oară.
În tot acest timp, curtea școlii a rămas într-o stare nefinalizată, iar unele probleme mai vechi, precum infiltrațiile din subsol, au continuat să apară, în ciuda promisiunilor că vor fi rezolvate odată cu modernizarea.
Nici noul constructor nu a reușit să se încadreze în noul termen stabilit pentru finalizarea lucrărilor (octombrie 2024), iar Primăria i-a trimis 5 adrese cu mustrări, însoțite de penalizări.
Întârzierile au avut și consecințe financiare. Finanțarea guvernamentală prin PNDL a fost pierdută, iar proiectul a ajuns să fie susținut în principal din bugetul local. Deși Primăria a aplicat penalități constructorilor, acestea nu au avut un impact vizibil asupra ritmului lucrărilor.
Citește și: Banii guvernamentali pierduți pentru „Ghiba”, din cauza întârzierilor · Special Arad
Incidentul care ridică semne de întrebare
Tot în 2024, colegiul a ajuns și în atenție națională, după un incident care a stârnit îngrijorare: o bucată de tencuială s-a desprins în interiorul clădirii și a rănit o persoană.
Chiar dacă zona respectivă nu făcea parte din intervențiile prevăzute inițial, incidentul a dus la verificări suplimentare și la identificarea unor noi lucrări necesare.
Citește și: Banii guvernamentali pierduți pentru „Ghiba”, din cauza întârzierilor · Special Arad
2025: Curtea, start și de la capăt
La șase ani de la șase ani de la debut, proiectul intra în 2025 într-o nouă etapă, cu alte costuri și alte intervenții. În consecință, au fost alocate fonduri suplimentare consistente, iar autoritățile au decis să lanseze o nouă licitație pentru finalizarea lucrărilor rămase. Astfel, Drast Company a devenit cel de-al treilea constructor, responsabil cu ducerea la capăt a intervențiilor din curte, mai ales a bazinului ISU care a creat atâtea întârzieri. Noul contract de lucrări semnat către finalul anului 2025 se ridica la încă 2 milioane de lei din bugetul local.
Citește și: Banii guvernamentali pierduți pentru „Ghiba”, din cauza întârzierilor · Special Arad
O vizită din aprilie 2026, la fața locului: între progres și degradare
O vizită pe care am făcut-o în 21 aprilie la Colegiul Național Elena Ghiba Birta ne-a conturat o imagine amestecată, în care progresele se împletesc în continuare cu probleme evidente.
Pe de o parte, unele lucrări au avansat: bazinul de apă pentru incendii a fost realizat și acoperit, iar rețeaua de canalizare din curte a fost refăcută. Se lucrează și la infrastructura pentru hidranți.
Pe de altă parte, există numeroase semne că proiectul este departe de final. Liftul exterior este montat, dar nu funcționează. Panourile de sticlă nu sunt instalate, fiind depozitate în curte, iar unul dintre ele este deja crăpat. Structura metalică prezintă urme de rugină, după ce a fost expusă ani la rând intemperiilor.
Fațada clădirii nu a fost finalizată, păstrând o culoare care ar fi trebuit deja schimbată și prezentând reparații vizibile. Acoperișul nu este complet refăcut, iar unele elemente exterioare, precum pervazele sau streașinile, sunt doar parțial înlocuite.
În interior, situația este la fel de fragmentată. Subsolul este doar parțial utilizabil, accesul în anumite zone rămâne blocat, cantina încă nu este utilată, iar în spații recent amenajate au apărut deja semne de igrasie, ridicând noi semne de întrebare privind calitatea execuției.
Costurile cu 50% mai mari și controalele fără impact
În primăvara anului 2026, datele oficiale pe care le-am primit conturează dimensiunea reală a proiectului. Valoarea totală a investiției a ajuns acum la peste22,7 milioane de lei , cu aproximativ 50% mai mult decât suma inițială prevăzută în 2019. Mai mult, dacă inițial doar 600.000 lei ar fi trebuit să fie partea suportată din bugetul local, pe parcurs șantierul a stors peste 8 milioane de lei din banii arădenilor.
În același timp, răspunsul Inspectoratului de Stat în Construcții arată că, pe întreaga durată a lucrărilor, au fost efectuate doar cele șapte controale menționate în ancheta Special Arad publicată în 2023, în urma cărora s-au aplicat sancțiuni totale de 3.000 de lei. Neregulile identificate au fost considerate minore, ceea ce contrastează puternic cu problemele semnalate de-a lungul anilor, în numeroasele noastre articole pe temă.
Termenul oficial de finalizare este acum stabilit pentru 25 iunie 2026 , însă, având în vedere istoricul proiectului, rămâne de văzut dacă acesta va fi respectat.
Un final care se lasă așteptat… până când?
Cazul reabilitării Colegiului „Elena Ghiba Birta” depășește de mult dimensiunea unui simplu șantier întârziat. Din 2019 până în 2026, proiectul a acumulat schimbări de soluții, constructori înlocuiți, lucrări refăcute și costuri în creștere constantă, fără ca rezultatul final să fie încă atins.
Dincolo de aspectele tehnice, rămâne însă o problemă mai profundă: modul în care astfel de investiții sunt realizate, dar mai ales controlate. De-a lungul anilor, au existat semnale privind diferențe vizibile între proiectul inițial și execuție, intervenții discutabile și întârzieri repetate. Cu toate acestea, verificările pe teren și penalizările au rămas, în practică, cu un impact redus către zero.
Faptul că, după șapte controale ale Inspectoratului de Stat în Construcții, sancțiunile însumează doar câteva mii de lei, în timp ce proiectul a ajuns la peste 22 de milioane de lei și se întinde pe aproape un deceniu, ridică întrebări serioase despre eficiența sistemului de control și capacitatea instituțiilor de a corecta aceste nereguli. Nici penalizările aplicate direct de Primărie constructorilor nu au avut un efect vizibil asupra modului de execuție, ori asupra rezolvării problemei întârzierilor.
Problema nu este, în cele din urmă, una singulară, chiar dacă cazul Ghiba Birta sare mult mai tare în evidență față de alte exemple din oraș, ci vorbim deo reală problemă legată de sistem: de la modul de atribuire a contractelor, până la controlul calității și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare.
Atâta timp cât aceste verigi nu funcționează, cazuri precum cel de la „Ghiba Birta” nu vor rămâne excepții, ci vor continua să se repete, cu aceleași întârzieri, aceleași costuri crescute și aceeași lipsă de tragere la răspundere a celor vinovați.
În galeria foto de la final, puteți observa șantierul așa cum se prezenta el la vizita din 21 aprilie 2026:
Sursa: https://specialarad.ro/ghiba-birta-reabilitare-arad-cronologie-2019-2026/