Raportul BNR arată că depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au scăzut uşor în ianuarie faţă de luna anterioară, până la 266,41 miliarde lei
Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au scăzut cu 0,1% în ianuarie faţă de decembrie, până la 266,41 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au scăzut cu 1,1% faţă de luna decembrie 2025, până la 142,69 miliarde lei, lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 1%, până la 28 miliarde euro), arată datele Băncii Naţionale a României (BNR). Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie 2026 un sold de 785,239 miliarde lei. Aceasta a scăzut cu 1,3% (-2,1% în termeni reali) faţă de luna decembrie 2025, iar în raport cu ianuarie 2025 s-a majorat cu 6,9% (-2,5% în termeni reali). Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în luna ianuarie 2026 cu 0,2% (-1,1% în termeni reali) faţă de decembrie 2025, până la nivelul de 446,398 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 68% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,6%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 32% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 0,5% (0,6%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2025, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,6% (-2,7% în termeni reali), pe seama majorării cu 3,8% a componentei în lei (-5,3% în termeni reali) şi cu 13,2% a componentei în valută exprimată în lei (10,5% în cazul exprimării indicatorului în euro). Soldul creditului guvernamental acordat de instituţiile de credit a înregistrat o scădere în luna ianuarie 2026 cu 3% faţă de luna decembrie 2025, până la 271,386 miliarde lei. În raport cu ianuarie 2025, acesta s-a majorat cu 9,7% (0,1% în termeni reali). Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au scăzut în luna ianuarie 2026 cu 1,8% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 664,101 miliarde lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior s-au majorat cu 6,3% (-3% în termeni reali). Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 68,2% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au scăzut cu 2,3% faţă de luna decembrie 2025, până la 453,049 miliarde lei. Comparativ cu luna ianuarie 2025, acestea s-au majorat cu 3,7% (-5,4% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au scăzut cu 0,1% faţă de luna anterioară, până la 266,416 miliarde lei; comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2025, au crescut cu 5,8% (-3,5% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au scăzut cu 5,3% (până la 186,632 miliarde lei) faţă de luna precedentă, iar faţă de luna ianuarie 2025, au înregistrat o creştere de 0,9% (-8% în termeni reali). Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 31,8% în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, au scăzut cu 0,6% faţă de luna decembrie 2025, ajungând până la nivelul de 211,052 miliarde lei (exprimat în euro, acestea au scăzut cu -0,5%, până la 41,414 miliarde euro). Comparativ cu luna ianuarie 2025, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 12,3% (9,6%, în cazul exprimării indicatorului în euro).
Condiția pusă grupului Schwarz la achiziția magazinelor La Cocoş
l Schwarz îşi asumă extinderea reţelei La Cocoş la nivel naţional
Consiliul Concurenţei anunţă că a autorizat cu condiţii tranzacţia prin care grupul Schwarz, prin Project Brazil Beta GmbH, preia Supermarket La Cocoş SA, în urma investigaţiei derulate de autoritate în acest caz. Astfel, grupul Schwarz se angajează să menţină strategia actuală de preţ a magazinelor La Cocoş, fără a depăşi marja brută de referinţă, pentru o perioadă de 4 ani de la finalizarea tranzacţiei şi să nu închidă şi să nu limiteze activitatea reţelei La Cocoş pentru o perioadă de cinci ani de la finalizarea tranzacţiei. Schwarz îşi asumă extinderea reţelei La Cocoş la nivel naţional, prin deschiderea sau demararea procedurilor pentru deschiderea de magazine în următorii cinci ani. „Consiliul Concurenţei a autorizat cu condiţii tranzacţia prin care grupul Schwarz, prin Project Brazil Beta GmbH, preia Supermarket La Cocoş SA, în urma investigaţiei derulate de autoritate în acest caz”, informează autoritatea de concurenţă. Supermarket La Cocoş este activ pe piaţă prin intermediul unor magazine de comerţ cu amănuntul în Ploieşti (două magazine), Bucureşti şi Braşov (câte un magazin), prin care desfăşoară activităţi de comercializare de produse alimentare şi nealimentare. Pe parcursul anului 2025, compania a deschis alte trei magazine, în Piteşti, Craiova şi Arad. „Acesta este al doilea caz din istoria autorităţii în care am declanşat o investigaţie în analiza unei concentrări economice, ceea ce evidenţiază importanţa acestei tranzacţii şi impactul său potenţial asupra pieţei. Ca urmare, autorizarea a fost condiţionată de angajamente clare, menite să protejeze concurenţa şi interesele consumatorilor. Acestea asigură menţinerea modelului comercial al reţelei La Cocoş, caracterizat prin preţuri reduse şi volume mari de vânzări, protejarea furnizorilor şi menţinerea unui nivel adecvat de concurenţă pe piaţa de retail alimentar. În acelaşi timp, angajamentele prevăd investiţii pentru extinderea reţelei la nivel naţional, cu păstrarea aceluiaşi model de business orientat către preţuri accesibile, astfel încât să se se exercite o presiune concurenţial, în special asupra preţurilor, în cât mai multe zone din ţară”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliul Concurenţei. Astfel, grupul Schwarz şi-a asumat o serie de angajamente menite să înlăture îngrijorările concurenţiale identificate în analiza tranzacţiei, atât în ceea ce priveşte nivelul preţurilor şi menţinerea modelului comercial specific La Cocoş, cât şi în raport cu structura şi dinamica pieţei comerţului cu amănuntul de produse de consum curent. În România, activitatea grupului Schwarz se concentrează, în principal, pe piaţa comerţului cu amănuntul de produse de consum curent, preponderent alimentare, prin intermediul magazinelor Kaufland şi Lidl. Angajamentele asumate pe piaţa comercializării vizează menţinerea modelului de afaceri al La Cocoş bazat pe preţuri competitive, volume mari de vânzări şi poziţionarea constantă sub nivelul pieţei, în beneficiul consumatorilor. Astfel, grupul Schwarz se angajează să menţină strategia actuală de preţ a magazinelor La Cocoş, fără a depăşi marja brută de referinţă, pentru o perioadă de patru ani de la finalizarea tranzacţiei.
Raport ING: Dolarul îşi pierde parţial statutul de refugiu sigur
Dolarul american şi-a pierdut o parte, dar nu întreaga valoare de activ-refugiu comparativ cu 2024, potrivit unei analize publicate luni de ING, citată de Reuters. Totuşi, banca subliniază că nu există semne ale unei scăderi semnificative a cererii globale pentru moneda americană. Indicele dolarului s-a depreciat cu aproape 10% anul trecut, în cea mai slabă performanţă anuală din 2017, presat de politica comercială imprevizibilă a administraţiei americane, de ameninţările tarifare ale preşedintelui Donald Trump şi de criticile la adresa Rezervei Federale.
În raport, ING notează:
• dolarul a pierdut o parte din statutul de safe-haven, după cum arată corelaţia pe trei luni dintre dolar, acţiunile americane şi obligaţiunile pe 10 ani
• investitorii privaţi, care deţin peste 80% din activele americane aflate în portofolii străine, îşi menţin investiţiile
• slăbiciunea actuală a dolarului pare mai degrabă ciclică decât structurală
• nu există dovezi ale accelerării procesului de dedolarizare, analizând utilizarea dolarului în active, pasive, tranzacţii şi lichiditatea pieţelor globale
• independenţa Rezervei Federale rămâne esenţială pentru stabilitatea financiară mondială; orice percepţie că Fed reduce dobânzile în mod inadecvat ar putea declanşa ”o fugă de dolar”
ING estimează că deprecierea dolarului în acest an nu va repeta scăderea abruptă din 2025 şi vede euro încheind anul la 1,22 dolari, faţă de nivelul actual de aproximativ 1,18 dolari.
Producătorii auto accelerează dezvoltarea sistemelor care permit şoferilor să îşi ia ochii de la drum
Producătorii auto se apropie de un punct de cotitură în drumul spre vehicule complet autonome, sisteme care permit şoferilor să îşi ia ochii de la drum, pentru a trimite mesaje sau pentru a lucra pe laptop, până când maşina le cere să preia controlul, transmite Reuters. Această tehnologie, cunoscută în industrie drept condus de nivel 3, ar putea reprezenta următoarea etapă în monetizarea investiţiilor masive în autonomie. Doug Field, director pentru vehicule electrice şi tehnologii digitale la Ford Motor, a declarat că firma pregăteşte lansarea unui sistem ”eyes-off” pe modele electrice accesibile începând din 2028. Alte companii care lucrează la tehnologii similare includ General Motors şi Honda Motor. Totuşi, în industrie creşte dezbaterea privind fezabilitatea reală a acestor sisteme. Unii directori şi specialişti avertizează că alternanţa între controlul uman şi cel al maşinii este dificilă, potenţial periculoasă şi ridică probleme juridice complicate. De asemenea, cererea consumatorilor pentru astfel de sisteme rămâne incertă, în condiţiile în care costurile de dezvoltare pot ajunge la 1,5 miliarde de dolari per sistem, potrivit unui studiu McKinsey. John Krafcik, fost CEO al Waymo şi membru în consiliul Rivian, a spus că experienţele existente arată că ”efortul nu justifică rezultatul”. Unele companii au renunţat deja la planurile pentru nivelul 3, preferând să îmbunătăţească sistemele de nivel 2, mai ieftine şi deja prezente pe piaţă. Mercedes-Benz, singurul constructor care a introdus până acum nivelul 3 în SUA, şi-a oprit programul din cauza cererii slabe, generate de limitările sistemului. La rândul ei, Stellantis a suspendat dezvoltarea tehnologiei în 2023, invocând costuri ridicate şi lipsa interesului din partea clienţilor.
Trump scuteşte, deocamdată, UE şi Marea Britanie de tarifele vamale mai mari
Preşedintele SUA, Donald Trump, a renunţat la ameninţarea de a majora noile tarife globale la 15%, scutind Marea Britanie şi Uniunea Europeană de tarife mai mari. Tarifele vamale pentru exporturile către Statele Unite vor rămâne, deocamdată, la 10% în conformitate cu noul regim al Casei Albe, care a intrat în vigoare marţi dimineaţă, scriu POLITICO şi Reuters. Statele Unite au impus marţi o nouă taxă vamală de 10% pentru toate mărfurile care nu sunt acoperite de scutiri, a declarat Serviciul Vamal şi de Protecţie a Frontierelor din SUA (CPB). Aceasta este rata anunţată iniţial de preşedintele Donald Trump vineri, în loc de 15%, aşa cum promisese că o creşte o zi mai târziu. Reacţionând la decizia Curţii Supreme a SUA, care a respins tarifele pe care le-a considerat ilegale pe motiv de urgenţă, Trump a anunţat iniţial un nou tarif global temporar de 10%. Sâmbătă, el a declarat că îl va majora la 15%. Decizia lui Trump de a nu-şi duce la îndeplinire ameninţarea înseamnă continuitate pentru companiile britanice. Exporturile britanice erau deja supuse unor taxe vamale de 10%, plus tarifele dn cadrul naţiunii celei mai favorizate (MFN). De asemenea, se aplică un nivel similar de tarife pentru exporturile din Uniunea Europeană. Produsele provenite din UE erau anterior supuse unei taxe de 15%, sau ratei MFN, în funcţie de care era mai mare. Însă într-o notificare descrisă ca având scopul de a „oferi îndrumări cu privire la Proclamaţia prezidenţială din 20 februarie 2026”, CBP a declarat că, în afară de produsele care fac obiectul scutirilor, importurile „vor fi supuse unei rate ad valorem suplimentare de 10%”. Parlamentul European a îngheţat luni ratificarea acordului comercial al UE cu SUA, pe fondul îngrijorărilor că ultima serie de tarife impuse de Trump încalcă termenii acordului transatlantic încheiat vara trecută.
Acţiunile Novo Nordisk s-au prăbuşit cu 16%
Acţiunile Novo Nordisk s-au prăbuşit cu până la 16%, după ce compania a anunţat că noul său medicament experimental pentru slăbit nu a reuşit să îndeplinească obiectivul principal al studiului clinic, şi anume demonstrarea faptului că nu este inferior tratamentului rival dezvoltat de Eli Lilly, transmite CNBC. Medicamentul experimental, CagriSema, nu a atins criteriul de ”non-inferioritate” privind pierderea în greutate în comparaţie cu tirzepatide, ingredientul activ din tratamentele Lilly Mounjaro şi Zepbound, după 84 de săptămâni de studiu, a precizat Novo într-un comunicat. În urma anunţului, acţiunile companiei listate la Copenhaga au coborât la 251 coroane daneze, cel mai scăzut nivel din iunie 2021. În contrast, acţiunile Eli Lilly au urcat cu 4,3% luni dimineaţă, compania anunţând şi lansarea unei noi versiuni a Zepbound, un injector care conţine o lună întreagă de doze într-un singur dispozitiv. Rezultatele studiului arată că pacienţii care au primit 2,4 mg de CagriSema au înregistrat o scădere în greutate de 23% după 84 de săptămâni, comparativ cu 25,5% la o doză de 15 mg de tirzepatide.
Volvo Cars recheamă 40.000 de SUV-uri electrice EX30
Volvo Cars va rechema peste 40.000 de SUV-uri electrice EX30, la nivel global, după ce a identificat riscul de supraîncălzire a modulelor din bateria de înaltă tensiune, o problemă care ar putea afecta serios reputaţia producătorului, cunoscut pentru standardele sale ridicate de siguranţă, transmite Reuters. Decizia priveşte 40.323 vehicule EX30 Single-Motor Extended Range şi Twin-Motor Performance, echipate cu celule produse de o societate mixtă susţinută de grupul chinez Geely, acţionarul majoritar al Volvo. Compania a confirmat pentru Reuters că va înlocui gratuit modulele afectate şi a început deja notificarea proprietarilor. Acţiunile Volvo au scăzut cu 4% luni, după publicarea informaţiilor privind rechemarea. Problema survine într-un moment sensibil pentru producătorul suedez, care derulează un program de reducere a costurilor de 1,9 miliarde de dolari şi intensifică integrarea operaţională cu Geely.
Apple va lansa cel puţin cinci produse în trei zile
Apple este aşteptată să facă, în perioada 2-4 martie, cel puţin cinci anunţuri de lansare a unor produse noi. Primele trei zile de la începutul săptămânii viitoare vor fi rezervate de Apple pentru anunţarea mai multor produse noi, în frunte cu iPhone 17e şi o serie de laptopuri mai ieftine decât cele de până acum. iPhone 17e, conform informaţiilor care au circulat pe surse până acum, va trece la cipul A19 şi va folosi noul modem de date dezvoltat intern de compania americană. Mai important, acesta va avea suport MagSafe, făcând posibilă folosirea tuturor accesoriilor magnetice compatibile, precum baterii externe care stau lipite de dispozitiv, pentru o încărcare wireless mai eficientă. Apple este aşteptată să lanseze cu această ocazie o nouă serie de laptopuri, mai ieftină decât MacBook Air. Despre aceasta se vehiculează că va folosi un procesor din seria A, dezvoltat pentru iPhone, şi că va fi disponibilă în culori vii.