O bacterie izolată din gheață, veche de aproximativ 5.000 de ani, din Peștera Scărișoara, ar putea deschide noi piste în lupta împotriva superbacteriilor rezistente la antibiotice. Descoperirea vine însă cu un avertisment: microorganismul poartă la rândul său numeroase gene de rezistență, care, în anumite condiții, ar putea fi transferate altor bacterii.
Informațiile, publicate deşi preluate mai apoi şi de presa internaţională, au la bază un studiu coordonat de cercetători de la Institutul de Biologie București (IBB), publicat în revista științificăFrontiers in Microbiology .
Barcteria din Scărișoara, o „capsulă a timpului”
În adâncul Peșterii Scărișoara se află unul dintre cei mai mari ghețari subterani din lume, format în urmă cu aproximativ 13.000 de ani. Dintr-o carotă de gheață de 25 de metri, extrasă din zona cunoscută drept Sala Mare, cercetătorii au izolat o tulpină bacteriană denumită Psychrobacter SC65A.3.
Potrivit, bacteria este rezistentă la zece antibiotice moderne utilizate în tratarea unor infecții precum cele urinare sau tuberculoza. Deși nu există dovezi că ar fi periculoasă pentru oameni, simplul fapt că microorganisme vechi de milenii pot „reveni la viață” sună ca un scenariu SF.
Cristina Purcarea, cercetător senior la IBB și autor principal al studiului, explică faptul că rezistența la antibiotice nu este un fenomen nou:„Bacteriile antice pot rezista la antibiotice moderne pentru că rezistența este o caracteristică evolutivă veche, modelată de milioane de ani de competiție între microbi.”
Între potențial terapeutic și risc
Analiza genomică a arătat că tulpina izolată poartă peste 100 de gene asociate rezistenței la antibiotice, arată. În același timp, ea poate inhiba dezvoltarea unor superbacterii rezistente și produce enzime cu potențial biotehnologic semnificativ.
„Dacă topirea gheții eliberează acești microbi, genele lor ar putea fi transferate bacteriilor moderne, agravând provocarea globală a rezistenței la antibiotice. Pe de altă parte, ei produc compuși antimicrobieni care ar putea inspira noi antibiotice”, a precizat Purcarea.
Specialiștii subliniază că bacteriile pot face schimb de fragmente de ADN chiar și între specii diferite, într-o adevărată cursă evolutivă a supraviețuirii. Antibioticele moderne pot accelera răspândirea rezistenței, dar mecanismele moleculare care o fac posibilă existau cu mult înainte ca medicina să dezvolte aceste medicamente.
Microbi ai frigului
Tulpina studiată aparține genului Psychrobacter, microorganisme adaptate la medii reci. Este un „psihrofil” – adică un iubitor al frigului – și nu este adaptată la temperatura corpului uman, ceea ce reduce riscul de infectare.
Totuși, cercetătorii avertizează că mediile înghețate pot funcționa ca rezervoare de gene de rezistență. Pe fondul schimbărilor climatice și al topirii gheții, microbi latenți ar putea fi reintroduși într-o lume complet diferită de cea în care au evoluat.
O cursă contracronometru
Rezistența la antibiotice este responsabilă pentru peste un milion de decese anual la nivel global. În acest context, studiul oferă atât motive de optimism, cât și de prudență.
Echipa de la Institutul de Biologie București solicită intensificarea cercetărilor asupra microorganismelor „înghețate în timp”, pentru a înțelege mai bine mecanismele de adaptare la frig, rolul lor în ecosisteme și potențialul lor aplicativ în medicină și biotehnologie.
Descoperirea din Peștera Scărișoara ar putea deveni fie un punct de cotitură în dezvoltarea unor noi antibiotice, fie un semnal de alarmă privind riscurile ascunse în ghețarii care se topesc.
Citește și:
Sursa: https://specialarad.ro/bacterie-5-000-de-ani-romania-pestera-scarisoara/