”A fost o zi lungă, dar la finalul acestei zile am adoptat toate proiectele care au permis adoptarea bugetului și trimiterea la Parlament, mâine dimineață, în vederea dezbaterii și aprobării”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul a adăugat că au fost câteva acte normative care au fost adoptate pentru pregătirea aprobării bugetului: Hotărârea privind creșterea salariului de bază minim brut pe țară de la jumătatea anului cu 6,8% față de valoarea de astăzi și schema de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină care este dedicată transportatorilor.
Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent.
”Am luptat pentru creșterea salariului minim pentru că știu că, pentru sute de mii de români, acesta nu este doar un indicator economic, ci venitul de care depinde viața de zi cu zi. Vorbim despre oameni care muncesc cinstit și care merită să trăiască cu demnitate din munca lor. Majorarea salariului minim înseamnă mai multă siguranță, o putere de cumpărare mai mare și o barieră împotriva abuzurilor și a muncii la negru. Am susținut această măsură pentru că eu cred că munca trebuie respectată, nu exploatată. Iar rolul nostru este să fim de partea celor care muncesc, să le oferim protecție și șansa la un trai mai bun.” a declarat ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole.
Din luna iulie 2026, tariful orar va fi de 25,949 lei/oră pentru un program complet de lucru de 166,667 ore, în medie, pe lună.
Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută.
Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei), majorarea pe net fiind de 125 lei.
În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr de 831.382 de salariați.
De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 4.325 de lei vor beneficia un număr de 1.759.027 salariați.
Legat de compensarea creșterii accizei la motorină, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a anunțat că prin acest mecanism peste 6.200 de operatori economici vor beneficia de un sprijin estimat la peste 650 de milioane de lei, sub forma unui grant de 85 de bani pentru fiecare litru de motorină.
“Într-un context marcat de volatilitatea piețelor energetice și de tensiuni geopolitice care afectează rutele globale de transport, este important să protejăm competitivitatea companiilor românești. Acest sprijin nu ajunge doar la transportatori. Beneficiile se propagă în întregul lanț economic: companiile de logistică și distribuție, producătorii și exportatorii români, întreprinderile mici și mijlocii, comercianții și industria prelucrătoare. Costuri de transport mai predictibile înseamnă stabilitate pentru afaceri și, în final, prețuri mai echilibrate și aprovizionare sigură pentru consumatori”, a adăugat Nazare.
De asemenea, a fost aprobată OUG pentru simplificare și debirocratizare.
OUG, potrivit premierului, cuprinde trei reforme: cea care ține de autorizarea investițiilor mari, cea care ține de autorizarea pe mediu și cea privind autorizarea pentru stingerea la incendiu, deci de la pompieri.
“În ceea ce privește autorizarea legată de investițiile mari, aici, așa cum știți, avem o comisie pentru examinarea investițiilor străine, la care toate investițiile care depășeau până acum două milioane de euro trebuiau să treacă, inclusiv investițiile realizate de companii românești, și suntem în situația în care am ridicat acest prag de la două milioane de euro la cinci milioane, deci vor fi mult mai puține companii care vor trece pe la comisie. Am clarificat care sunt domeniile sensibile, în așa fel încât să reducem domeniile de avizare”, a spus Bolojan.
A fost redus termenul de avizare substanțial, prin eliminarea avizului suplimentar de la Consiliul Concurenței. Avizul Comisiei va cuprinde inclusiv avizul Consiliului, ceea ce înseamnă o reducere de cel puțin două luni de zile a termenului de avizare. Toate documentele vor fi depuse printr-o aplicație informatică.
În ceea ce privește cea de-a doua reformă, simplificare pe mediu, principalele elemente țin de reducerea unor termene, termene pentru depunerea documentelor, pentru analiza memoriului, pentru decizia de încadrare.
“În total, reducerea de termene înseamnă aproximativ 40 de zile, de exemplu, de la 125 de zile, vorbim de investiții mari aici pentru a susține investițiile în economie, se vor reduce la 85 de zile. De asemenea, și aici, pentru a urmări cu exactitate cererile va fi introdus un sistem informatic în care documentele vor putea fi depuse. Respectarea termenelor va putea fi urmărită fără probleme”, a spus Bolojan.
Cel de-al treilea domeniu este cel legat de securitatea la incendiu. Asta înseamnă că se va face o avizare mai rapidă, bazată pe riscuri, în care numărul de proiecte care vor fi depuse se va reduce cu peste 40%, pentru că a fost eliminată obligativitatea obținerii acestui aviz pentru categoriile de risc scăzut.
“Toate termenele de avizare au fost reduse. În condițiile în care angajații inspectoratului nu vor emite la timp aceste documente, așa cum, din păcate, se întâmplă astăzi în unele regiuni ale țării, cum este București sau zona metropolitană, va exista o răspundere disciplinară a acestora și, de asemenea, se va considera un acord provizoriu de 60 de zile, în așa fel încât companiile să nu fie blocate în activitate, iar în acest timp să se poată face verificarea la fața locului, dacă din anumite motive obiective nu s-a putut emite avizul la timp”, a mai completat el.
Și aici documentația se va face exclusiv electronic, iar pentru proiectele repetitive, cum ar fi rețele de magazine, va fi suficient un acord unic, în așa fel încât să nu se mai obțină în fiecare județ.
“Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulențele pe care le vedem pe piețele externe, atât din punct de vedere al dobânzilor, care sunt foarte volatile, dar și din punct de vedere al creșterii prețurilor la combustibili în general. Ținând cont de aceste aspecte, am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări. Una din cele mai importante provocări a fost să reducem deficitul bugetar și practic este primul pas important în care reintrăm în traiectoria pe care România și-a asumat-o acum 3-4 ani de zile pentru reducerea deficitului după derapajul pe care l-am avut în anii trecuți. Și, deci, reducerea deficitului este o provocare, pentru că înseamnă că trebuie practic să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu este foarte ușor, dar forma în care este propus urmărește atingerea acestui obiectiv”,a transmis prim-ministrul.
O altă provocare ține de reducerea de cheltuieli, iar în pachetul de reformă în administrație există o reducere care este prevăzută la 10% în administrația din România, atât în cea centrală, cât și în cea locală, și “va fi o provocare în perioada următoare să reducem aceste cheltuieli în așa fel încât, prin reducerea cheltuielilor de bază, prin redistribuirea de personal, prin reducerea de personal, acolo unde se constată că este supradimensionat, să ne reducem pe fond cheltuielile de funcționare ale statului în așa fel încât sumele care sunt eliberate prin aceste reduceri să fie direcționate către serviciile de bază, nu știu, educație, sănătate, de exemplu, sau către zona de investiții și să ne permită relansare în anii următori”.
“O altă componentă importantă este partea de relansare economică, și acest buget, în modul în care este construit, având niște predicții care sunt moderate, atât din punct de vedere a creșterii economice, cât și din punct de vedere a reducerii ratei inflației, asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică, iar prin pachetul de relansare care va intra treptat în vigoare, prin pachetul de simplificare administrativă, putem să creăm condiții pentru ca economia României să fie reașezată pe niște baze economice cât mai corecte, în așa fel încât în anii următori să putem să avem o creștere și să creăm condiții mai bune pentru români. Îl rog pe domnul ministru Nazare să vină și să vă prezinte cele două proiecte, urmând ca după aceea să vă răspundem la întrebări”, a conchis el.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a precizat că PIB-ul de la care s-a plecat în bugetul de stat pe 2026 este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026 și ca element important sunt investițiile.
“Am reușit să asigurăm un spațiu pentru investiții de aproximativ 164 de miliarde, care este, evident, o creștere semnificativă de la cele 138 de miliarde investiții publice în anul 2025, notabil fiind faptul că cea mai mare parte a acestor investiții e, de fapt, o creștere a fondurilor europene. Acest buget mizează pe acest spațiu pe care îl creează pentru fondurile europene, în special pentru PNRR, iar acestea au crescut semnificativ la aproape 110 miliarde, incluzând și componenta SAFE”, a spus Nazare.
De asemenea, susține ministrul, Guvernul a avut de acomodat pentru bugetul anului 2026 o creștere la dobânzi de aproximativ 10 miliarde de lei și o creștere a componentei de apărare de aproximativ 6 miliarde de lei, dar în același timp asigurând scăderea deficitului în termenii agreați cu Comisia Europeană la 6,2% componenta de deficit cash și 6% componenta de deficit ESA.
“Așadar, meritul acestui echilibru îl constituie faptul că reușim să scădem deficitul de la 146 de miliarde nominal sau 7,6% cash în 2025 la 6,2% cash în 2026, aproximativ 127 de miliarde, dar în același timp, creștem și investițiile, mizăm pe investiții, și nu doar pe volumul investițiilor, ci și pe calitatea acestora, pentru că sunt sume direcționate în special în zona de PNRR și de fonduri europene”, a completat Alexandru Nazare.
Joi dimineață, PSD a transmis că reprezentanții săi din Guvern vor aviza, cu obiecții, proiectul de buget pentru a depăși blocajul provocat de premierul Bolojan, în elaborarea acestui act normativ esențial pentru economia românească.
“Mutarea dezbaterii la nivel parlamentar va permite partidelor din Coaliție să transpună în Legea Bugetului toate elementele respinse în mod nejustificat de către șeful Executivului. În contextul turbulențelor economice globale, întârzierea adoptării bugetului de stat reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru stabilitatea economică a țării. România nu își permite perpetuarea acestei stări de incertitudine, din cauza blocajului provocat de un singur om. În aceste momente dificile, statul român are nevoie de o conducere coerentă și constructivă pentru a putea reacționa rapid la provocările din piețele internaționale”, a transmis PSD printr-un comunicat de presă.