Sănătatea în judeţul Arad stă pe umerii a 150.000 de oameni. Mai exact, peste 100.000 de arădeni nu au fost asigurați în ceea ce privește sănătatea în anul care a trecut. Acestora li s-au alăturat, tot în 2025, alți aproape 200.000 de arădeni care au fost asigurați, dar care nu au plătit contribuția la asigurările de sănătate, deoarece acest lucru nu era impus de lege.
Cifrele sunt spectaculoase dacă luăm în calcul faptul că populația județului este de puțin peste 450.000 de persoane, iar dintre acestea, la un calcul rapid, doar ceva peste 150.000 de persoane au plătit asigurările de sănătate în județul Arad.
Potrivit datelor furnizate de Casa de Asigurări de Sănătate Arad ,„în județul Arad, din totalul de 451.428 de persoane, 105.446 sunt neasigurate, adică 23,35%, iar 345.982 de persoane sunt asigurate, adică 76,64%. Dintre acestea, 192.195 sunt asigurate fără plata contribuției (55,56%), iar 153.787 sunt asigurate care plătesc contribuția (44,44% – din totalul asiguraților, și nu al populației – n.r.)”.
Realitatea medicală în 2026: schimbări pentru persoanele neasigurate
O realitate care contribuie și ea din plin la problemele grave de care suferă sistemul de sănătate din Arad și, desigur, din România, problema asiguraților care nu plătesc contribuții fiind una națională. În fapt, această situație a stat la baza schimbărilor importante care au fost impuse în sistem începând cu anul 2026.
Conform noilor reglementări, lista celor scutiți de plata asigurărilor de sănătate este mult mai scurtă începând din acest an, iar modificări au fost operate și în ceea ce privește pacienții care beneficiază de programele naționale de sănătate.
Chiar și reprezentanții CAS Arad recunosc, într-un raport înaintat Prefecturii Arad , faptul că modificările impuse în anul 2026 „vin în contextul unui dezechilibru major în sistem”:
„În 2025, România avea peste 10 milioane de persoane asigurate fără plata contribuției și aproximativ 6,6 milioane de contributori activi”, menționează directorul CAS Arad, Angela Cosma. În raport se mai arată că „reducerea categoriilor scutite ar putea aduce aproximativ 7 miliarde de lei suplimentar la bugetul sănătății, în condițiile în care deficitul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate depășea 11 miliarde de lei”.
Principalele modificări legislative care ar urma să schimbe fața sistemului sanitar au fost indicate de Casa de Asigurări de Sănătate Arad în raport. Intrate în vigoare în sistemul asigurărilor sociale de sănătate începând cu anul 2026, schimbările vizează atât categoriile de persoane asigurate fără contribuție, cât și modul de finanțare a serviciilor medicale.
Una dintre cele mai importante modificări se referă la pacienții cu boli cronice incluși în programele naționale de sănătate, care nu mai beneficiază automat de statutul de asigurat complet dacă nu plătesc contribuția la sănătate.
Cine a rămas asigurat fără plata contribuției
Potrivit informării, rămân asigurate prin efectul legii, fără plata contribuției, doar următoarele categorii de persoane, printre care: copiii, elevii și studenții până la 26 de ani, dacă nu realizează venituri, persoanele cu handicap, femeile însărcinate și lăuzele, pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei, persoanele incluse în anumite programe naționale de sănătate.
În schimb, persoanele care realizează venituri din salarii, activități independente, agricultură, chirii sau drepturi de proprietate intelectuală rămân asigurate doar prin plata contribuției.
Schimbări majore pentru pacienții cronici fără venituri
De la 1 ianuarie 2026, doar pacienții diagnosticați cu cancer, HIV/SIDA și tuberculoză mai beneficiază de acces complet la toate serviciile medicale decontate din fondul asigurărilor sociale de sănătate, chiar dacă nu plătesc contribuția.
Pacienții incluși în alte programe naționale de sănătate – precum diabetul, bolile cardiovasculare, bolile rare, dializa sau transplantul – vor primi gratuit doar tratamentele și serviciile strict legate de programul în care sunt înscriși, dacă nu plătesc contribuția la sănătate.
Pentru alte consultații, internări sau investigații care nu au legătură directă cu boala din program, aceștia vor trebui să fie asigurați.
„Dacă nu achită contribuția la sănătate, aceștia vor primi gratuit doar tratamentele și serviciile strict legate de programul național respectiv. Accesul la restul serviciilor medicale din sistemul public (consultații în ambulatoriu, internări pentru alte afecțiuni, investigații sau tratamente nelegate direct de boala din program) va fi condiționat de plata asigurării”, se arată în raport.
Până la finalul anului 2025, acești pacienți beneficiau automat de asigurare completă în momentul în care erau incluși într-un program național de sănătate, chiar dacă nu aveau niciun venit declarat.
Pacienții incluși în 12 programe naționale, afectați de schimbări
„De la 1 ianuarie 2026, regulile de acces la sistemul asigurărilor sociale de sănătate se schimbă radical pentru pacienții cu boli cronice grave care nu au venituri. Se păstrează scutirea de la plata contribuției la asigurarea de sănătate doar pentru bolnavii de cancer, HIV/SIDA și tuberculoză, în timp ce pacienții incluși în celelalte programe naționale de sănătate își pierd statutul de asigurați «integral», dacă nu încep să plătească.
Doar aceste trei categorii vor mai avea acces complet, fără contribuție, la toate serviciile medicale decontate din fondul asigurărilor sociale de sănătate, inclusiv la consultații, investigații și tratamente care nu aparțin direct de programul național în care sunt înscriși”, arată CAS Arad.
Cine sunt afectați de schimbările impuse în sistemul sanitar? Pacienții incluși în nu mai puțin de 12 programe naționale de sănătate, printre care: bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, afecțiunile endocrine, dializa și alte forme de supleere a funcției renale, bolile neurologice, sănătatea mintală, transplantul de organe, hemofilia și talasemia, bolile rare, tratamentul surdității, ortopedia, terapia insuficienței hepatice.
Pentru toți acești pacienți, includerea într-un program nu mai echivalează, din ianuarie 2026, cu asigurarea medicală completă. Pe lista celor afectați de schimbările din sistem intră și coasigurații, dar cu privire la acest subiect vom reveni într-un material viitor.
Cât costă asigurarea pentru persoanele fără venituri
Pentru a rămâne asigurate în sistemul public și a avea acces la întregul pachet de servicii medicale oferite, persoanele neasigurate pot opta pentru plata contribuției anuale la sănătate. Contribuția anuală este de 2.430 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 202 lei pe lună.
Pentru a deveni asigurate, persoanele trebuie să depună Declarația unică (formularul 212) la ANAF și să achite inițial 25% din contribuție, adică 607 lei, urmând ca diferența să fie plătită până la termenul de 25 mai al anului următor. Asigurarea este valabilă timp de un an de la data depunerii declarației.
Plata le oferă statutul de asigurat pentru tot anul și acces la toate serviciile decontate de CNAS, nu doar la cele din programul național în care sunt tratați.
„Inițial, Guvernul intenționa să restrângă scutirile încă din 2025, urmând ca doar bolnavii de cancer neasigurați să rămână protejați integral. Măsura făcea parte din primul pachet de austeritate anunțat de Guvern.
Dar a fost introdusă o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2025, timp în care toți pacienții incluși în programele naționale au rămas asigurați integral, indiferent dacă aveau sau nu venituri. De la 1 ianuarie 2026, această perioadă de grație s-a încheiat”, se mai arată în raportul CAS Arad.
Acestea nu sunt singurele schimbări care au operat de la începutul anului 2026 în sistemul sanitar. Modificări au fost impuse și în sistemul medicinei de familie și în asistența medicală spitalicească, intervenții asupra cărora vom reveni pe rând.
Asiguraţi, dar fără plata contribuţiei
Principalele categorii de persoane asigurate fără plata contribuției până în anul 2026 erau copii până la 18 ani, elevi, ucenici și studenți până la 26 de ani, dacă nu aveau venituri, absolvenți de liceu până la începerea facultății dar maximum 3 luni, coasigurații – soțul, soția sau părinții fără venituri aflați în întreținerea unei persoane asigurate, femeile însărcinate și lăuzele, dacă nu aveau venituri sau aveau venituri sub salariul minim, persoanele cu handicap, indiferent de tipul handicapului, în baza certificatului.
La aceştia se adăugau pensionarii cu pensii sub 3.000 lei, persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului (beneficiarii indemnizației pentru creșterea copilului), persoanele care primeau indemnizație de șomaj sau alte forme de protecție socială, persoane persecutate sau cu statut special, veterani de război, revoluționari, deportați sau persecutați politic și pacienți incluși în programe naționale de sănătate.
Citește și:
Sursa: https://specialarad.ro/realitatea-medicala-arad-persoane-neasigurate/