Nazare a început prin a mulțumi companiilor, antreprenorilor, MM-uri, marilor companii și românilor pentru susținerea acordată în toată această perioadă de ajustare, de consolidare fiscală și pentru sacrificiu și sprijin.
“Rezultatul pe care am reușit să-l obținem la finalul anului trecut este un deficit cash de 7,6%, sub ținta negociată cu Comisia Europeană, de 8,4%. De ce insist pe acest lucru? Insist pentru că acest efort al tuturor românilor a făcut posibil ca acum să avem spațiu fiscal disponibil pentru a putea discuta despre măsuri de relansare”, a spus ministrul.
Măsurile pentru mediul de afaceri vin după consultări în ultimele zile cu mediul de business și vor continua aceste consultări pentru a opera modificări, dă asigurări Alexandru Nazare.
”În decembrie am instituit o cotă unică de 1% pentru micro-întreprinderi și ea face parte din planul pe care îl prezentăm astăzi și planul este comun, inclusiv măsurile din decembrie și ce am prezentat astăzi. De asemenea, este activă din decembrie garanția de portofoliu unde, prin Banca de Investiții și Dezvoltare avem peste 6 miliarde de lei disponibili pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici. De asemenea, pentru marele companii, taxa pe cifra de afaceri a fost căzută de la 1% la 0,5%, iar în acest an este 0,5% pentru a le permite acestora investiții mai mari în 2026”, a mai spus Nazare.
Potrivit lui, statul mută “focusul de pe consum pe investiții”.
“Mutăm focusul de pe număr de proiecte și volum de finanțare, pe calitate. Mutăm focusul de la volume de proiecte la domenii strategice unde România are interese importante. Și, bineînțeles, modernizăm instrumentele de susținere a companiilor introducând noi concepte și noi moduri de finanțare, astfel încât România să-și crească nivelul de competitivitate și șansele de a atrage investiții străine în România și de a-și dezvolta investiții mari românești. Aceste lucruri sunt toate conținute în planul pe care îl prezentăm astăzi”, a continuat el.
Principalele măsuri pentru companii, anunțate de ministru:
În primul rând, schimbăm filosofia pe baza căreia funcționează Banca de Investiții și Dezvoltare. Practic, Banca de Investiții și Dezvoltare preia rolul de a gestiona scheme de susținere pentru companii, inclusiv ajutor de stat. I se acordă posibilitatea de a crea vehicule instituționale de tip private equity sau de a se alătura la vehicule investiționale create de piață, pentru a putea susține anumite domenii importante ale economiei. Acest lucru l-au făcut vecinii noștri, l-a făcut Polonia, l-a făcut Ungaria.
Creăm, practic, prin planul de relansare prezentat astăzi posibilitatea ca și Banca de Investiții și Dezvoltare a României, pe aceste modele, să poată susține în zona de private equity economia românească. De asemenea, rezolvăm problema, care era foarte cunoscută, în privința creditelor pentru zona de susținere a cercetării și dezvoltării. Pe lângă deducerea existentă astăzi de 50%, introducem un credit fiscal de 10% care va ajuta foarte mult zona de cercetare și de dezvoltare.
Această solicitare a venit de foarte mult timp, n-a fost operată niciodată, iar creditul fiscal intră astfel ca nou concept în instrumentarul de investiții și în zona de susținere a companiilor pe partea fiscală. El va fi dezvoltat, bineînțeles, și pe partea de scheme de susținere, dar acest lucru îl voi prezenta la partea de scheme.
De asemenea, sunt două concepte foarte importante. Vom crește atractivitatea facilității privind profitul reinvestit prin faptul că facem posibilă utilizarea amortizării accelerate și pentru această facilitate. Introducem amortizarea super-accelerată de 65% față de 50%, cât este în prezent, pentru investițiile în echipament în 2026, pentru că ne dorim investiții în producție, ne dorim investiții în echipament în 2026.
De asemenea, creștem plafonul pentru mijloace fixe de la 2.500 de lei la 5.000 de lei. Acest plafon n-a mai fost actualizat de foarte mult timp, iar dublarea acestui plafon era necesară și cerută de mediul de business. Introducem super-deduceri pentru zona de cheltuieli, pentru companiile care vor să se listeze. Vrem să încurajăm listările. Aceste companii au cheltuieli atât în anul listării, cât și în anul premergător listării și introducem o deducere suplimentară de 50% la calculul rezultatului fiscal pentru acestea.
Definitivăm termenul de declarare și plată al impozitului pe profit la 25 iunie, ca măsură de simplificare. Foarte importantă și această măsură, pentru că asigură claritate și predictibilitate în piață.Avem o serie de măsuri care sprijină strict sectorul microîntreprinderilor. O să le trec în revistă. Toate acestea le-am identificat prin discuții cu micii antreprenori și toate cred că vor fi benefice pentru aceștia.
În primul rând, majorăm termenul de angajare al angajatului pentru micro, de la 30 de zile la 90 de zile, pentru că erau foarte multe probleme, în practică, unii nu puteau să opereze angajările în termen de 30 de zile. Permitem vânzarea unei imobilizări anual, care să nu fie inclusă în plafonul de 100.000 de euro pentru micro.
Pentru că se întâmpla ca, din cauza unei vânzări, din vânzarea unei imobilizări, unii dintre micii antreprenori să depășească acest plafon. Și, de asemenea, permitem revenirea la statutul de micro, dacă condițiile de piață și condițiile de micro sunt îndeplinite de către acesta, în speță, dacă este sub, dacă trece peste plafonul de 100.000 de euro și anul următor îndeplinește plafonul de 100.000 de euro, poate reveni, dacă respectă condițiile, la statutul de micro.
De asemenea, rezolvăm inclusiv problema concediilor medicale, tot o problemă venită din piață, în sensul în care stabilim cele 30 de zile care sunt permise anual pentru acest lucru, astfel încât să nu mai avem problema pierderii statutului de micro în acest caz.
Rvenim cu două măsuri foarte importante, una care a avut efecte foarte bune în decembrie – am reușit să plătim bonificațiile pentru persoanele juridice, a fost un efort important, am reușit să facem acest lucru pentru peste 150.000 de companii – și reluăm această măsură în 2026, bineînțeles cu respectarea tuturor condițiilor, cu plata taxelor la zi și cu depunerea situațiilor financiare la zi, și adăugăm o bonificație și pentru persoanele fizice – acest lucru ne-a fost cerut, bineînțeles, din piață, dacă aceste persoane fizice vor plăti la timp, astfel încât să avem în oglindă un echilibru între persoanele juridice și persoanele fizice.
Tot ca și oxigen pentru companiile mici și medii, o măsură importantă este creșterea plafonului de TVA la încasare. Acest plafon de TVA la încasare era stabilit, de aproximativ 5 ani, la 4,5 milioane de lei și îl creștem la 5 milioane de lei, în 2026, și la 5,5 milioane de lei, în 2027. De asemenea, instituim programul de susținere “Facilitatea națională pentru pregătire și asistență tehnică a proiectelor în PPP”.
Nu vom putea avansa cu proiectele în PPP (Parteneriat public-privat) dacă nu avem instrumente dedicate pentru susținerea documentațiilor, scrierea documentațiilor și pentru susținerea în asistență tehnică a acestor proiecte și inclusiv mecanisme prin care aceste proiecte să fie selectate și aprobate la nivelul Guvernului.
În zona de ajutor de stat și în zona de scheme de susținere a companiilor, schimbăm cumva paradigma existentă până acum. În primul rând, creăm un instrument… Aceste scheme de susținere, din punctul nostru de vedere, trebuie să acopere toată plaja de nevoi, atât micul antreprenor care are nevoie de susținere pentru proiecte mici, între 1 milion și 10 milioane, cât și proiectele strategice. Schimbările pe care le operăm în privința acestor scheme de susținere reflectă această strategie.
Practic, instituim o schemă de ajutor de stat, plecând de la proiectele mari, instituim o schemă de ajutor de stat pentru proiecte strategice. Aceste proiecte pleacă de la 1 miliard de lei sau 200 de milioane de euro. România nu avea un astfel de instrument pentru atragerea investițiilor mari și atunci când se afla în competiție cu țările din regiune pentru atragerea unei investiții mari, nu avea instrumentele necesare pentru a putea în timp real să convingă investitorul respectiv să vină în România.
Facem acest lucru prin instituirea acestei scheme, bineînțeles, definind criterii. Ea este deschisă atât pentru investiții românești, cât și pentru atragerea investițiilor străine. E o schemă importantă, care poate face parte din instrumentarul pe care diplomația economică românească îl poate folosi, dar, în egală măsură, și investițiile românești mari care vor să se dezvolte pot să aibă acces la această schemă; vorbim de un capital social minim de 25 de milioane de lei și o valoare a activelor de cel puțin 50 de milioane de lei. Bineînțeles, toate criteriile, aceste scheme, toate vor fi notificate către Comisie și criteriile pentru aceste scheme vor fi definite în HG-uri la 90 de zile după adoptarea acestui proiect de act normativ.
Planul de relansare economică în integralitate pote fi consultat pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Legat de revenirea la impozitul pe proprietate, majorat substabțial din 2026, ministrul a spus că majorarea lui a fost asumată încă din anul 2021, dar a fost amânat permanent de guvernele anterioare.
”Această chestiune a fost discutată în spațiu public în ultimele zile. Ea va fi discutată cu primă ocazie când se va reuni Coaliția și în acel moment o să vă pot comunica care este decizia politică luată în Coaliție. . (…) N-aș vrea să fac declarații pe această zonă, înainte să avem o decizie în Coaliție”, a spus ministrul Finanțelor.
Întrebat cu ce recomandare va merge el în Coaliție: să se scadă sau nu valoarea impozitului, ministrul a spus că el nu face recomandări.
”Noi am setat niște limite, am transmis niște limite pentru ministere. Suntem în procesul de construcție a bugetului, avem niște termene, vrem să le respectăm și vreau să găsim cea mai bună soluție pentru a putea ieși din această situație, luând în calcul efectele pe care anumite măsuri din Pachetul 2 le-au avut. Pentru că aceste măsuri au avut un efect contracționist, luăm în calcul aceste măsuri, de aceea am venit și prezentăm astăzi un plan de relansare care cred că este foarte important și va avea un aport semnificativ asupra economiei româniei în 2026, dar după cum am discutat și continui discuțiile cu toți investitorii, este foarte importantă consecvența pe care o arată România în momentul când își asumă anumite lucruri. (…) Dacă nu dorim să adoptăm anumite măsuri, nu trebuie să le asumăm”, a continuat el.