Reuniţi ieri în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), miniştrii de Interne din ţările UE au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne ale României și Bulgariei, începând cu 1 ianuarie 2025. „Acest pas important finalizează intrarea deplină a ambelor ţări în Spaţiul Schengen”, a transmis Comisia Europeană, după „semiadmiterea” din primăvară, când controalele de frontieră au fost eliminate în porturi și aeroporturi. Evenimentul a fost salutat de autoritățile naționale și europene, un mesaj puternic fiind transmis de ministrul ungar de Interne, care a subliniat că țara sa, care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a făcut din acest obiectiv „o prioritate absolută”.
Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume. Acesta acoperă 29 de ţări (25 dintre cele 27 de state membre, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi 420 de milioane de persoane. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din spaţiul Schengen.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au salutat decizia JAI de ieri, subliniind că Europa devine astfel mai sigură şi mai unită.
Ministrul ungar al afacerilor interne, Sandor Pinter, a declarat: „Este un moment istoric primirea în sfârşit a Bulgariei şi României ca membri cu drepturi depline ai spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între aceste state membre a fost o prioritate absolută pentru preşedinţia maghiară, iar astăzi am transformat-o în realitate. Acest pas va fi benefic nu numai pentru cetăţenii bulgari şi români, ci şi pentru UE în ansamblu”.
„România şi Bulgaria îşi exprimă profunda satisfacţie privind această nouă recunoaştere a rolului lor de contributori consecvenţi la consolidarea securităţii europene, inclusiv prin apărarea completă a graniţelor externe ale UE. Mai mult, această decizie multaşteptată este o dovadă în plus că aceste două state au îndeplinit exigenţele Schengen”, se arată într-un comunicat comun al Ministerelor român şi bulgar de Externe.
„Nein”, „niet”, „ei”
Cererea României de aderare la spațiul Schengen a fost respinsă de mai multe ori, deși țara îndeplinea criteriile tehnice necesare. Cele mai notabile respingeri au avut loc în 2011 și în 2022.
În 2011, deși România și Bulgaria au fost evaluate pozitiv din punct de vedere tehnic, aderarea a fost blocată politic, în principal de Olanda și Finlanda, care au invocat preocupări legate de statul de drept și corupție.
În urmă cu doi ani, cererea României a fost respinsă din nou, de această dată din cauza Austriei, care a justificat votul negativ prin temeri legate de migrația ilegală. Opoziția Austriei a fost surprinzătoare, deoarece România primise sprijin larg din partea celorlalte state membre.
România și-a exprimat constant dezamăgirea față de aceste blocaje, considerându-le nedrepte și nefondate, în special în condițiile în care majoritatea statelor UE și instituțiile europene au susținut aderarea.
6 luni de „controale aleatorii”
Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a furnizat câteva explicaţii despre modul în care se vor derula „controalele aleatorii” menţinute încă şase luni la frontierele României cu Bulgaria şi Ungaria. Acestea au fost convenite în urma discuțiilor de luna trecută între oficialii din România, Bulgaria, Ungaria și Austria, și au ca scop urmărirea unor eventuale modificări ale fluxurilor de migrație, în urma aderării noastre la Schengen.
„Aceste controale sunt aleatorii, în sensul că ori de câte ori poliţiştii de frontieră observă că ceva este în neregulă cu un mijloc de transport sau cu un autoturism în care circulă cetăţeni persoane fizice sau au date, informaţii că ar prezenta un risc din punct de vedere al respectării legislaţiei, atunci intervin şi fac controale. Este ceea ce se întâmplă dacă circulaţi cu maşina între Ungaria şi Austria la ora la care vorbim”, a explicat Predoiu.
El a ţinut să-i asigure pe toţi românii că „acum, după 1 ianuarie, cine iese din ţară, cine intră în ţară, în mod normal trece pe lângă ghişee fără niciun fel de restricţie, şi controlul apare în momentul în care, repet, poliţistul de frontieră sesizează că ceva e în neregulă sau are o informaţie” în acest sens.
Pe de altă parte, ministrul nu a putut oferi o explicaţie logică pentru care la frontiera dintre Bulgaria şi Grecia nu vor fi introduse aceste controale aleatorii.
Vestul României așteaptă forță de muncă din estul Ungariei
Reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Arad consideră că aderarea la Schengen este o oportunitate pentru judeţ de a aduce forţă de muncă din estul Ungariei în zonele industriale care resimt lipsa muncitorilor.
„Consiliul Judeţean Arad s-a pregătit pentru Schengen deja de cinci ani. Am modernizat toată reţeaua de drumuri transfrontaliere, din fonduri europene, pentru a asigura accesul facil al forţei de muncă din Ungaria spre cele 11 zone industriale din judeţ. Avem nevoie de muncitori calificaţi şi necalificaţi, cererea agenţilor economici este foarte mare. Aproape săptămânal primim solicitări din partea unor companii multinaţionale care vor să vină la Arad, dar principala lor îngrijorare este lipsa forţei de muncă. De asta, pentru noi, Schengen este vital, fiindcă estul Ungariei poate fi un rezervor de forţă de muncă pentru vestul României”, a declarat pentru Agerpres directorul Direcţiei de Comunicare şi Strategii din cadrul Consiliului Judeţean Arad, Andrei Ando.
El a subliniat: „Nu în ultimul rând, scăpăm de cozile de camioane de zeci de kilometri, la vămile Nădlac 1, Nădlac 2 şi Vărşand, ceea ce înseamnă un aer mai respirabil pentru arădeni şi un profit mai mare pentru firmele de transport”.
Nucleul zonei Schengen este format din Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg, unde controalele la frontiere au fost eliminate în 1985