Corupția din vămi rămâne o piatră de moară legată de piciorul României în drumul fără sfârșit către aderarea la spațiul Schengen. Din când în când, câte operațiune DNA și DGA mai zguduie aparenta liniște de la granițe și cam atât.
În toți acești ani, rețelele de protecție au devenit tot mai eficiente, întinzându-și tentaculele până în justiție. Ultima acțiune de acest fel a fost în vestul României și a vizat Vama Nădlac.
23 de agenți de la Poliția de Frontieră și un angajat de la Antifraudă, fost vameș, au fost puși sub acuzare pentru luare de mită și trafic de influență.
Angajatul ANAF a fost prins după ce a pretins și primit 1.200 euro pentru a-și trafica influența pe care a pretins că o are asupra polițiștilor de frontieră români și maghiari, pentru a-i permite agentului sub acoperire al DNA să tranziteze ilegal frontiera dintre cele două state, cu tablouri și statuete care făceau parte din patrimoniul cultural național.
A fost și singurul arestat pentru o scurtă perioadă de timp, după care instanța a considerat că poate să fie cercetat în arest la domiciliu, care apoi s-a transformat în control judiciar.
Toți cei 23 de polițiști de frontieră sunt cei din prima linie de control de la Nădlac II, cei care intrau în contact direct cu călătorii.
Investigația a scos la iveală faptul că agenții au primit șpăgi între 50 și 600 de euro pentru a închide ochii la faptul că unii cetățeni moldoveni au depășit perioada maximă de ședere în spațiul Uniunii Europene.
Șpăgi ca în vest, pentru că la granița cu Republica Moldova, polițiștii de frontieră care au fost ridicați la începutul anului pretindeau, pentru același tip de servicii, între 20 și 50 euro.
Ancheta DNA Timișoara a scos la iveală că tariful pentru scoaterea din țara a unei minore, fără acordul părinților, a fost de 100 euro.
Instanțele din Arad au considerat că polițiștii de frontieră nu reprezintă niciun fel de pericol social, așa că au decis că agenții nu trebuie nici măcar să fie cercetați sub control judiciar, anulând în toate cazurile măsurile dispuse de procurorii DNA împotriva acestora.
Nimic surprinzător, pentru că nu este prima dată când judecătorii din Arad se arată extrem de miloși cu cei acuzați că iau mită în vămi.
Inculpații beneficiază inclusiv de serviciile unor avocați care până de curând au fost în funcții-cheie în parchetele din vestul țării.
În acest context, Direcția Generală Anticorupție anunță că a intensificat activitățile de prevenire, având ca grup țintă polițiștii de frontieră.
La rândul său, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră anunță că luptă pe toate fronturile pentru combaterea flagelului.
„În vederea prevenirii faptelor de corupție și a creșterii gradului de integritate al personalului instituției, conducerea Poliției de Frontieră Române a dispus măsuri de rotație a personalului în ture, având în implementare inclusiv un proiect pilot în acest sens, asupra căruia vom reveni cu detalii la momentul oportun. Totodată, vă facem cunoscut faptul că, în același scop, în funcție și de alocările financiare, avem în vedere pentru perioada următoare un sistem de monitorizare video, prin dotarea cu camere de filmat care să fie amplasate în tonetele din punctele de trecere a frontierei”, precizează IGPF.
Pe fond, nu s-a schimbat nimic din 2011, când DNA descins în vestul țării și sute de polițiști de frontieră și vameși au fost ridicați din vămi. Se ia în continuare mită non-stop.
Doar rețelele și-au rafinat modul de acțiune pentru a-i proteja pe cei care îi susțin din umbră pe agenții care cer șpagă celor care trec granițele României.
Când agenții pică în plasa celor de la anticorupție, se găsesc conexiunile prin care toată munca anchetatorilor, care înseamnă și sume importante pentru desfășurarea operațiunilor, este ștearsă de către un judecător milos.
Scuza cea mai des invocată este că inculpații au fost provocați de investigatorii sub acoperire.
În încercarea de a combate eficient corupția din vămi, autoritățile române au luat legătura cu cele maghiare și au colaborat. Așa s-a dovedit că și agenții din Ungaria, apărătorii spațiului Schengen, iau mită ca și românii.
În Ungaria, polițiștii prinși cu șpaga au rămas fără grade pe loc, iar unii dintre ei și-au dat la scurt timp demisia, fără a mai aștepta finalizarea procesului.
În România, cei prinși cu șpagă le zâmbesc sfidător anchetatorilor, pentru că fiecare zi care trece le dovedește că rețelele de protecție sunt mai puternice și mai eficiente decât instituțiile statului.