Duminică, 1 decembrie, de Ziua Naţională a României, au avut loc alegerile parlamentare.
În cursa pentru ocuparea celor 466 de fotolii din Parlament s-au înscris candidaţi din 31 de formaţiuni politice şi 19 organizaţii care reprezintă minorităţile etnice naţionale.
Prezenţa la vot la ora 21:00, la închiderea urnelor, a fost de 52,38%.
Partidele care au intrat în Parlament, conform exit-poll CURS: PSD, AUR, PNL, USR, S.O.S. România, UDMR, POT.
Sursa foto: Andreea Alexandru / Mediafax Foto
UPDATE Primele rezultate parţiale, după centralizarea a 10% din procesele verbale
Potrivit datelor centralizate de AEP, după numărarea a 10% din procesele verbale: PSD – 24,02%, AUR – 17,62%, UDMR – 16,28%, PNL – 14,35%, USR – 6,53%, SOS – 6,38%.
UPDATE Date finale exit-poll, cu datele colectate până la ora 21:00:
Conform CURS, pentru Senat:
PSD – 25,7%
AUR – 19,5%
USR- 15,7%
PNL – 15,6%
S.O.S. – 5.5%
POT – 5,3%
UDMR – 5%
SENS – 3,1%
Pentru Camera Deputaţilor:
PSD – 25,5%
AUR – 19,3%
USR – 15,7%
PNL – 15,3%
S.O.S. – 5,5%
POT – 5,5%
SENS – 3,4%
Partidul Oamenilor Tineri a fost înfiinţat în anul 2023 de către Anamaria Gavrilă, fost deputat AUR, şi este de orientare suveranistă. Formaţiunea îl susţine pe Călin Georgescu – cel care a câştigat în primul tur al alegerilor prezidenţiale. POT este o surpriză a alegerilor parlamentare din 1 decembrie, unde a obţinut, potrivit estimărilor exit-poll CURS, 5,5%.
S.O.S. România a fost fondat în 2021 de către europarlamentara Diana Şoşoacă, după ce aceasta a fost dată afară din AUR. De la înfiinţare, S.O.S. România a căutat să atragă electoratul nemulţumit de partidele tradiţionale, adresându-se în special celor care consideră că interesele României nu sunt suficient reprezentate pe scena internaţională. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, S.O.S. a obţinut, potrivit estimărilor exit poll CURS, 5,5% din voturi, intrând în Parlament.
Partidul SENS a fost fondat în anul 2023 şi este susţinut de europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă. Partidul SENS este dat de Sociopol cu 5% din voturi, însemnând că ar intra în Parlament. Totuşi, până la rezultatele finale, formaţiunea va rămâne la limita pragului de intrare în Parlament.
Anamaria Gavrilă, fondatoarea Partidului Oamenilor Tineri (POT), este o politiciană română cunoscută pentru susţinerea tineretului, suveranismului naţional şi promovarea limbii române. Fostă membră AUR, a înfiinţat POT în 2023 şi îl sprijină pe Călin Georgescu la prezidenţiale.
Anamaria Gavrilă a fost subiectul unor critici, iar unele aspecte ale activităţii sale au fost controversate. În primul rând, părăsirea AUR în 2021 şi formarea propriului partid au generat unele nemulţumiri, unii considerând acest gest ca pe o trădare a principiilor iniţiale. De asemenea, stilul ei de comunicare nu a fost întotdeauna bine primit, fiind perceput de unii ca polarizator şi lipsit de tact, în special în discuţiile despre teme naţionale şi europene.
UPDATE Primele estimări exit-poll pentru alegerile parlamentare 2024:
EXIT-POLL conform estimărilor Sociopol, cu datele colectate până la ora 19:00:
PSD – 26%
AUR – 20%
PNL – 15%
USR – 14%
S.O.S. – 7%
UDMR – 5%
SENS – 5%
POT – 4%
Trebuie menţionat faptul că aceste date sunt estimări, rezultatele finale putând să difere.
INSCOP, sondaj de opinie de ziua votului
PSD – 25,1% Camera Deputaţilor, 24,8% Senat
AUR – 19,9% Camera Deputaţilor, 21,6% Senat
PNL – 13,4% Camera Deputaţilor, 14,6% Senat
USR – 13,3% Camera Deputaţilor, 12,6% Senat
S.O.S. – 7% Camera Deputaţilor, 7,2 Senat
POT – 5,4% Camera Deputaţilor, 5,2% Senat
UDMR – 5% Camera Deputaţilor, 4,8% Senat
SENS – 4,2% Camera Deputaţilor, 3,6% Senat
FD – 1,4% Camera Deputaţilor, 1,4% Senat
REPER – 1% Camera Deputaţilor, 1% Senat
DREPT – 0,6% Camera Deputaţilor, 0,6% Senat
Alte partide – 2% Camera Deputaţilor, 1,4% Senat
PSD – 26 %
AUR – 19 %
USR – 15,5 %
PNL – 15,5 %
S.O.S – 5,5 %
POT – 5,5 %
SENS – 3,5%
Estimarea este cu datele colectate până la ora 19:00.
UPDATE ORA 20:30: 9,3 milioane de cetăţeni au votat
Cu jumătate de oră înainte de închiderea urnelor, prezenţa la vot era de 51,79%. Peste 9,3 milioane de alegători şi-au exprimat opţiunea de vot.
UPDATE ORA 19:25: Peste 9 milioane de români au votat
Prezenţa la urne a ajuns la 50,22% la alegerile parlamentare. La ora 19:25, peste 9 milioane de români au votat deja.
Cu o oră şi jumătate înainte de închiderea urnelor, ritmul prezenţei la vot a scăzut.
UPDATE Judeţele cu cea mai mare şi cea mai mică rată de prezenţă la urne
Harghita, Bihor şi Olt sunt judeţele cu cea mai mare rată de prezenţă, de peste 50%.
La polul opus, judeţele Vaslui, Iaşi şi Botoşani au cea mai mică rată a prezenţei la vot.
UPDATE ORA 18:20 Peste 8,5 milioane de români s-au prezentat la urne
Românii se mobilizează pentru a vota la alegerile parlamentare. Până la ora 18:20, peste 8,5 milioane de români se prezentaseră deja la secţiile de votare. Trendul se menţine, iar cei care încă nu au votat, mai au aproximativ 2 ore şi jumătate pentru a merge la urne.
În acest sens, 47,3% dintre cei înscrişi pe liste au votat. Prezenţa este mai mare decât în primul tur al alegerilor prezidenţiale, atunci când la aceeaşi oră se prezentaseră la secţiile de votare 8,2 milioane de români.
UPDATE ORA 17:00: 7,5 milioane de români au votat
Până la ora 17:00, 7,5 milioane de români şi-au exprimat opţiunea de vot, reprezentând 42,05% din totalul celor înscrişi pe liste. Dintre aceştia, aproape un milion de alegători au votat pe listele suplimentare.
Persoanele cu vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani, şi cei cu vârste de peste 65 de ani sunt cei mai activi în privinţa exprimării votului.
Totodată, mobilizarea este mai mare la această oraă şi în rândul tinerilor de 18-24 de ani, votând peste jumătate de milion dintre ei.
Mediul urban s-a mobilizat mai tare decât cel urban, 4,5 milioane de alegători din urban exercitându-şi dreptul de vot, faţă de 3,2 milioane din rural.
În Diaspora, până acum au votat peste 565.000 de alegători.
UPDATE ORA 16:00 Prezenţa la vot – 37,8%
Potrivit datelor centralizate de AEP, până la ora 16:00 au votat 37,8% din totalul celor înscrişi pe liste, reprezentând 6,8 milioane de alegători.
Totodată, rata prezenţei de la această oră este mai mare decât cea înregistrată în 2020 la închiderea urnelor.
Trendul se menţine ridicat, fiind şanse ca la alegerile parlamentare din acest an să avem cea mai mare prezenţă din ultimii 20 de ani.
UPDATE ORA 15:00 Populaţia feminină mai implicată
Până la ora 15:00, un total de 5.976.773 de persoane au votat, reprezentând o prezenţă de 33,19%. În mediul urban, au fost înregistrate 3.503.856 de voturi, iar în mediul rural 2.472.917.
Dintre votanţi, femeile se dovedesc a fi mai implicate în procesul electoral, cu 3.032.809, comparativ cu 2.943.964 de voturi din partea bărbaţilor.
UPDATE ORA 14:30 Diferenţe semnificative în prezenţa la vot între judeţe şi grupe de vârstă
Conform datelor AEP, judeţul Vaslui înregistrează cea mai scăzută prezenţă la urne, cu doar 21,62%. În contrast, cea mai mare prezenţă este în judeţul Harghita, unde 34,16% dintre cetăţeni s-au prezentat la vot.
Analizând distribuţia pe grupe de vârstă, cei mai mulţi votanţi provin din categoria 45-64 de ani. În schimb, tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani sunt cei mai puţin reprezentaţi la urne.
UPDATE ORA 14:00 Situaţia prezenţei la vot
Până la ora 14:00, un număr total de 5.136.643 de cetăţeni s-au prezentat la urne, ceea ce reprezintă o prezenţă de 28,52% la nivel naţional.
Dintre aceştia, 3.035.815 au votat în mediul urban, iar 2.100.828 în mediul rural. În funcţie de gen, 2.545.405 dintre alegători sunt bărbaţi, iar 2.591.238 sunt femei.
UPDATE Evoluţia prezenţei la Alegerile Parlamentare
Prezenţa la vot pentru alegerile parlamentare din România a înregistrat o scădere semnificativă în ultimele decenii:
În anul 2000, prezenţa a fost de 58%, cu un total de 11,5 milioane de votanţi.
În 2004, s-a menţinut la 58%, dar numărul votanţilor a scăzut la 10,7 milioane.
În 2008, prezenţa a scăzut drastic la 39%, cu doar 7,2 milioane de votanţi.
În 2012, a fost înregistrată o uşoară creştere la 41%, cu 7,7 milioane de persoane prezentate la urne.
În 2016, prezenţa a revenit la 39%, totalizând 7,2 milioane de votanţi.
În 2020, s-a atins cel mai scăzut nivel al prezenţei din acest secol, doar 35%, reprezentând 5,8 milioane de votanţi.
Aceste cifre reflectă o tendinţă constantă de diminuare a interesului electoral al populaţiei pentru alegerile parlamentare.
UPDATE ORA 13:00 Peste 4 milioane de votanţi
La ora 13:00, numărul total al votanţilor înregistraţi la urne a ajuns la 4.193.253, reprezentând o prezenţă de 23,28%.
În mediul urban au votat 2.493.389 de persoane, în timp ce în mediul rural s-au prezentat 1.699.864 de alegători.
Dintre votanţi, 2.100.066 sunt bărbaţi, iar 2.109.390 sunt femei.
UPDATE ORA 12:00 17,51% prezenţă la vot
Până la ora 12:00, 3.154.176 de persoane au votat, ceea ce reprezintă o prezenţă de 17,51%.
Participarea a fost împărţită între zonele urbane şi rurale, cu 1.882.675 de voturi în regiunile urbane şi 1.271.501 în zonele rurale. Din totalul votanţilor, 1.601.026 sunt bărbaţi, iar 1.553.150 sunt femei.
Judeţul Vaslui înregistrează cea mai mică prezenţă la vot, de 14,62%, în timp ce judeţul Olt are cea mai ridicată prezenţă, de 24,22%.
Cei mai mulţi votanţi provin din grupa de vârstă 45-64 de ani, iar cei mai puţini sunt din categoria 18-24 de ani.
UPDATE ORA 11:00 Peste 2,2 milioane de voturi exprimate
Până la ora 11:00, un total de 2.228.490 de persoane au votat, ceea ce reprezintă 12,37%.
Participarea este împărţită între zonele urbane şi rurale, cu 1.334.360 de voturi din regiunile urbane şi 550.053 din zonele rurale. Distribuţia pe sexe arată că 1.154.552 dintre votanţi sunt bărbaţi, iar 1.073.938 sunt femei.
UPDATE ORA 10:00 Participarea la alegeri
Până la ora 10:00, au votat 1.429.358 de persoane, iar prezenţa la urne este de 7,94%.
Dintre aceştia, 879.305 sunt din mediul urban, iar 550.053 din mediul rural. Din totalul votanţilor, 753.640 sunt bărbaţi şi 675.718 sunt femei.
UPDATE ORA 09:00 Detalii despre prezenţa la vot
Până la ora 09:00, numărul total al votanţilor a ajuns la 800.328, reprezentând o prezenţă la urne de 4,44%.
Dintre aceştia, 523.569 de persoane au votat din mediul urban, iar 276.759 din mediul rural. În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe, 426.838 de bărbaţi şi 373.490 de femei au participat la acest scrutin.
UPDATE ORA 08:00 Date privind prezenţa la vot
Până la ora 08:00, au votat un total de 421.708 persoane, ceea ce reprezintă o prezenţă la urne de 2,34%.
În mediul urban, s-au înregistrat 311.348 votanţi, în timp ce în mediul rural au votat 110.360 persoane. Din totalul celor care s-au prezentat la urne, 224.076 sunt bărbaţi şi 197.632 sunt femei.
UPDATE 07:35
UPDATE ORA 07:00 – Start vot! S-au deschis secţiile de votare pentru alegerile parlamentare din România
Urnele de vot s-au deschis, iar românii sunt invitaţi să-şi aleagă viitorul legislativ.
Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi la urne pentru alegerile parlamentare. Secţiile de votare din ţară sunt deschise între orele 7:00 şi 21:00, cu posibilitatea prelungirii programului în cazul în care există persoane la coadă. În Diaspora, duminică marchează a doua zi de vot, procesul electoral din afara graniţelor debutând sâmbătă.
Duminică, de Ziua Naţională a României, cetăţenii îşi vor desemna senatorii şi deputaţii pentru noul Legislativ – format din Senat şi Camera Deputaţilor – pentru următorii patru ani.
, ceea ce înseamnă că locurile din Parlament sunt distribuite în funcţie de procentajul voturilor obţinute de fiecare partid sau alianţă care trece pragul electoral de 5%. În acelaşi timp, în Camera Deputaţilor vor fi reprezentate şi minorităţile naţionale recunoscute oficial, fiecare având dreptul la un singur mandat.
În cursa pentru alegerile parlamentare s-au înscris candidaţi care aparţin unui număr de
. Totodată, în cursă vor fi, din partea unor circumscripţii electorale judeţene, şi candidaţi independenţi. Pentru următorii patru ani,
În ce interval orar se poate vota?
În ţară, votarea va începe duminică, la ora 7:00, şi se va încheia la ora 21:00. În cazul în care vor mai fi alegători la secţiile de votare la ora 21:00, aceştia vor putea să îşi exprime opţiunea până la ora 23:59.
În străinătate, votul a început încă de sâmbătă, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate putând să îşi exprime opţiunea timp de două zile, între orele locale 7:00-21:00, programul fiind prelungit în aceleaşi condiţii ca în ţară.
Cum afli la ce secţie de votare eşti arondat?
Secţiile de votare sunt stabilite conform domiciliului sau reşedinţei alegătorilor, iar aceştia pot verifica secţia de votare pe
. Votanţii trebuie să îşi introducă CNP-ul şi numele de familie şi să selecteze opţiunea „Alegeri parlamentare 01.12.2024”.
Citeşte şi:
Votul în altă localitate
Românii pot vota atât din ţară, cât şi din străinătate. În ţară, la alegerile parlamentare, votanţii trebuie să îşi exercite opţiunea de vot în localitatea în care au domiciliul sau, după caz, în localitatea de reşedinţă.
În cazul alegătorilor care au viză de flotant şi, implicit, reşedinţa în altă localitate decât cea din buletin, aceştia se vor regăsi, în funcţie de situaţie, pe listele permanente sau suplimentare.
Cum votează românii din Diaspora
Cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate în ziua alegerilor îşi vor putea exercita opţiunea de vot la secţiile organizate în acest sens în străinătate.
Aceştia trebuie să prezinte un act de identitate valabil, care să ateste cetăţenia română, pentru a li se conferi dreptul de a vota. Adiţional, românii stabiliţi în străinătate trebuie să prezinte şi documente justificative emise de instituţiile ţării în care trăiesc, în care este stipulat dreptul de şedere în străinătate pentru o perioadă mai mare de 90 de zile.
Care sunt partidele care intră în cursă pentru fotoliile din Parlament
În cursa pentru un fotoliu de parlamentar s-au înscris candidaţi din partea a 31 de partide şi alianţe, precum şi din organizaţii care reprezintă minorităţile naţionale.
poţi vedea promisiunile făcute de partidele care au şanse să intre în Parlament.
La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, partidele care participă la scrutin trebuie să treacă pragul de 5% pentru a intra în Parlament.
Pe lângă acest prag, legea prevede şi un prag alternativ care ajută partidele cu un bazin electoral puternic doar în anumite regiuni ale ţării.
Lista candidaţilor pentru fiecare judeţ la alegerile parlamentare 2024
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE
ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
astăzi, 22:55
astăzi, 22:50