23.3 C
Județul Arad
21 iunie, 2024

Patriarhia Română REACȚIONEAZĂ după ce Dorin Cioabă a anunțat că vrea să dea BOR în judecată. Vasile Bănescu: ”Ne aflăm în fața unui șir nesfârșit de dileme coborâtoare pe firele milenare ale istoriei”

Publicat: 01/03/2023, 13:56

Dorin Cioabă – regele autointitulat al romilor – a anunțat că va chema în instanță, într-un proces internațional, Biserica Ortodoxă Română (BOR), acuzând că s-a încercat, de-a lungul timpului, ”mușamalizarea” unui subiect extrem de important, respectiv anii de robie în care s-a aflat comunitatea pe care o reprezintă.

Dorin Cioabă a declarat că ”trebuie să se facă puțină lumină în situația aceasta” și că BOR – din momentul în care romii au fost dezrobiți, acum 167 de ani –

”Credem noi că trebuie să se facă puțină lumină în situația aceasta. De 167 de ani de când romii au fost dezrobiți, Biserica Ortodoxă nu a făcut nimic și nu și-a cerut niciodată scuze public și tot mușamalizează acest subiect. O să spunem în conferință și de ce. Am cerut public și prin diverse proiecte, pentru că au fost o serie de proiecte cu fonduri elvețiene pe care ei le-au refuzat, pentru că n-au vrut să pună la dispoziție documente” , declarat Dorin Cioabă.

după anunțul făcut de Dorin Cioabă, prin purtătorul de cuvânt Vasile Băsescu, transmițând că ”e dificil să sintetizezi însă doar în câteva rânduri descrierea unei realități cu rădăcini istorice, politice și administrative atât de vechi” și oferind, prin intermediul unui comunicat de presă,

”Cum vom putea rescrie istoria în așa fel încât ea să se transforme într-un senin prezent continuu?”

Nu se poate reduce totul la ”idei simplificatoare”, transmite Patriarhia Română, fiind vorba despre o situație istorică de

. Din nefericire, precizează purtătorul de cuvânt al BOR, de-a lungul timpului au avut loc ”cruzimi și nedreptăți strigătoare la cer” – în Evul Mediu, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial sau după încheierea ostilităților, în perioada comunistă -, iar istoria nu poate fi rescrisă pentru a se metamorfoza într-un ”senin prezent continuu”.

” Dacă ignorăm complexitatea realului și a istoriei, reducând totul la câteva idei simplificatoare, dacă sfidăm realitatea încercând să judecăm și să tranșăm trecutul cu un instrumentar total inadecvat acestuia, cel al sensibilităților, al actualelor drepturi civice, al avansului cunoașterii și al logicii prezentului, ca și cum acest instrumentar ar fi aplicabil și unor lucruri din afara experienței sociale în care a apărut, atunci ne aflăm cu certitudine în fața unui șir nesfârșit de dileme coborâtoare pe firele milenare ale istoriei.

Cum vom putea îndrepta, de pildă, atâtea cruzimi și nedreptăți strigătoare la cer consumate în antichitate, în Evul Mediu, în Renaștere, în timpul sângeros al Revoluției Franceze, al Holocaustului nazist și sinistrului Gulag comunist sau în oricare epocă istorică ale cărei reverberații oricât de sublimate ajung încă supărător până la noi? Cum vom putea rescrie istoria în așa fel încât ea să se transforme într-un senin prezent continuu, edificat utopic pe ștergerea radicală a accidentatului relief cultural, social și moral al trecutului?

Nu este nevoie de un doctorat în istorie universală pentru a afla că lumea, până relativ recent în epoca modernă, a fost organizată strict pe principii ierarhice care structurau piramidal societatea , formată din varii categorii de oameni incluse în sistemul politico-social al vremurilor. Așa a funcționat lumea multe mii de ani, conceptul de autonomie personală sau de persoană juridică apărând foarte târziu.

”În acest context și doar în el poate fi și trebuie înțeleasă și «robia romilor». Ține de onestitate intelectuală și morală să spunem public și răspicat că nu toți romii erau robi, că nu toți robii din Țările Române erau romi și că robi au fost și foarte mulți români, tătari sau turci în aceeași epocă și în același spațiu geografic”

Biroul de Presă al BOR

”O cercetare onestă a fenomenului «robiei romilor» din Ţările Române trebuie să aibă în vedere contextul internaţional al epocii, nu doar pe cel local”

Având în vedere complexitatea acestui subiect, chiar Părintele Patriarh Daniel a transmis că abordarea trebuie să țină cont de ”contextul internațional al epocii”, nu doar de ”cel local”.

În continuarea mesajului, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române face un apel la istorie, explicând un context tulburat de patimi, cel ”robiei romilor”.

” Așa cum limpede și documentat a arătat , în mesajul transmis cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la Dezrobirea Romilor în Principatele Române, și Părintele Patriarh Daniel , «o cercetare onestă a fenomenului „robiei romilor” din Ţările Române trebuie să aibă în vedere contextul internaţional al epocii, nu doar pe cel local.

Robia a făcut parte din viaţa socială a Ţărilor Române medievale în aceeaşi măsură în care a fost o instituţie a societăţilor învecinate: Imperiul Bizantin, Serbia, Bulgaria, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Rusia ţaristă, dar şi la nivel mai larg: America latină, Statele Unite ale Americii, Franţa, Marea Britanie, ţări în care s-a dezvoltat mișcarea aboliționistă (de abolire a sclaviei), dar care la rândul lor nu au reușit eradicarea sclaviei decât aproximativ în aceeaşi perioadă ca şi în Ţările Române sau chiar după Ţările Române. Mai trebuie spus că fenomenul robiei ţiganilor din Ţările Române prezintă diferenţe de înţelegere faţă de sclavia practicată în ţările atlantice sau în coloniile unor imperii occidentale, unde sclavii nu aveau atât de multe drepturi precum robii de etnie romă din Ţările Române.

Principala caracteristică a instituţiei robiei în Ţările Române se referă la lipsa de personalitate juridică a individului aflat în această categorie socială. Totuşi, în toată perioada robiei în Ţările Române romii nomazi erau liberi să colinde țara şi să-şi practice obiceiurile. În schimb, romii care aveau o slujbă fixă, adică o activitate statornică, erau obligați să stea în aceeaşi localitate. Deși etnia romă avea cel mai mare număr de robi, în epocă existau robi şi din alte etnii şi chiar robi români.

Vânzarea sau răscumpărarea robilor, ori pedepsele fizice aplicate robilor romi constituiau norma juridică a vremii, deoarece robii români suportau aceleași pedepse ca romii, nefiind nicio discriminare în privința aceasta.

Dincolo de prevederile formale ale legilor vremii, Biserica Ortodoxă Română a sprijinit minoritatea romă în diferite moduri, așa cum reiese din documente istorice ale aceleiași vremi.

Dezrobirea socială a romilor a fost un proces complex care, pe lângă acordarea libertății individuale, a inclus şi stoparea nomadismului, implicarea romilor în agricultură şi integrarea lor în comunitățile rurale şi urbane.

Dezrobirea i-a găsit însă pe robii de etnie romă nepregătiți. Deși eliberați în mod juridic de robie, cei mai mulți romi au rămas pe lângă mănăstirile unde fuseseră odinioară robi, formând sate întregi de romi, care există până astăzi în apropierea imediată a mănăstirilor, sau a fostelor case boierești. Aceștia îi ajutau pe proprietarii de pământ la muncile agricole, în schimbul unor anumite sume de bani sau alimente, iar cu timpul unii au devenit stăpâni pe terenul pe care locuiau. Cei care practicau diferite meserii s-au stabilit pe lângă târguri și sate, practicându-și în continuare meşteşugurile şi tradiţiile. Despre toate acestea mărturisesc, cu recunoștință, chiar romii înșiși care, de pildă, țin să sărbătorească marile evenimente din istoria lor în preajma Mănăstirii Bistrița din Mitropolia Olteniei (judeţul Vâlcea)» , precizează Vasile Bănescu.

”Prin programele desfășurate se acordă asistență medicală, consiliere psihologică, ajutor material pentru prevenirea abandonului școlar și îmbunătățirea traiului zilnic”

În legătură cu solicitarea unor despăgubiri, precizează purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu, ”«logica» acestui demers ar putea include în potențiala categorie a «despăgubiților» și o largă majoritate a locuitorilor României de azi care ar putea solicita despăgubiri de la urmașii identificabili ai voievozilor și boierilor pentru iobăgia practicată în fostele Țări Române, sau chiar de la statul român însuși care exista latent în realitatea adesea crudă și nedreaptă a diverselor epoci istorice din spațiul carpato-danubiano-pontic”.

”În cheia post-modernă și ideologică a reparării unor nedreptăți consumate la scara societății umane, ar putea părea nedrept să selectăm doar o anumită categorie de fapte, precum «robia romilor», și să aplicăm această cheie de judecată doar unei singure instituții, Biserica Ortodoxă Română.

În realitate, aceasta desfășoară numeroase proiecte sociale prin care vine în ajutorul romilor care au o situație financiară precară . Prin programele desfășurate se acordă asistență medicală, consiliere psihologică, ajutor material pentru prevenirea abandonului școlar și îmbunătățirea traiului zilnic.

Biserica sprijină comunitățile de romi prin tipărirea cărților de cult în limba romani. În Arhiepiscopia Bucureștilor a fost tipărită prima Carte de Rugăciuni în limba romani în anul 2006, iar un an mai târziu a fost imprimat un CD cu Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur tot în limba romani.

Hirotonirea teologilor de etnie romă și construirea lăcașurilor de cult pentru comunitățile rome din țară reprezintă un alt mod de sprijinire al persoanelor din această comunitate.

Începând cu anul 2008 s-a intensificat slujirea în limba romani, fiind dezvoltate ectenii, răspunsuri liturgice și alte slujbe în limba etniei rome.

Pe lângă aceste aspecte, Biserica dezvoltă constant proiecte și programe sociale care vin în ajutorul persoanelor de etnie romă ”, se mai precizează în comunicatul de presă transmis de BOR.

”Î n România există cel mai mare număr de romi din Europa”

Biserica Ortodoxă Română contribuie la eforturile de integrare şi ajutorare a romilor prin următoarele programe, potrivit informațiilor inserate în comunicatul de presă:

oferirea de locuri speciale pentru elevii şi studenții romi în școlile teologice;

încurajarea hirotoniilor de teologi romi pentru comunitățile de romi (există preoţi romi pentru comunităţi rome în: Bucureşti, Râmnicul Vâlcea, Slobozia şi Bacău, dar există şi o mulţime de preoţi romi care păstoresc parohii ortodoxe româneşti, precum şi clerici romi slujitori în mănăstiri româneşti);

construirea de biserici pentru comunitățile de romi din mediul urban şi rural;

organizarea de programe social-filantropice şi misionare pentru comunitățile de romi sau alte programe în care au fost incluși, fără discriminare, beneficiari romi (ex. programul derulat de Biserica Ortodoxă Română în parteneriat cu Organizarea de Integrare a Minorităţilor (OIM) pentru romii victime ale deportărilor şi urmașii defavorizați ai acestora, programele Centrelor eparhiale: Iași, Craiova, Alba şi Severin);

oferirea de sprijin pentru familiile de romi afectate de inundații în anii anteriori;

includerea în programul Alege Şcoala a tinerilor romi cu situaţie materială precară şi rezultate bune la învăţătură;

înfiinţarea unui Birou de catehizare a romilor la Râmnicul Vâlcea, tipărirea de cărţi de rugăciuni şi catehism în limba romani, editarea de materiale audio şi video în limba romani;

includerea romilor în programele de reintegrare socială derulate de eparhii, de calificare sau reconversie profesională;

angajarea tinerilor romi în structurile de economie sociale înfiinţate de unele eparhii;

oferirea de asistență şi servicii religioase gratuite pentru botezul pruncilor familiilor rome sărace (București, Cluj, Galați);

organizarea de comunități parohiale în cartierele orașelor sau în localități cu populație majoritar romă;

asistență medicală gratuită în campania Sănătate pentru Sate, a Patriarhiei Române. Concludent este faptul că peste 30% dintre asistații sociali ai Arhiepiscopiei Bucureștilor sunt romi.

”În același mesaj invocat mai sus, Părintele Patriarh a accentuat și faptul că «astăzi, conform datelor statistice, în România există cel mai mare număr de romi din Europa, dovedind şi prin aceasta că poporul român a fost şi este ospitalier şi tolerant faţă de romi, dar şi faţă de toate minoritățile etnice din România.

De aceea, suntem chemați împreună, instituții ale Statului, Biserică şi societate, să contribuim fiecare la cunoașterea obiectivă a adevărului istoric, să privim critic ceea ce a fost negativ în trecut şi să contribuim în prezent la susținerea minorității rome în eforturile sale de integrare socială, promovând totodată respectul pentru identitatea şi tradițiile acesteia» ”, se mai arată în comunicatul transmis de BOR.

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare.

Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole de investigație, politică internă, politică

Urmărește Gândul.ro pe

Ce se întâmplă doctore

Râzi cu lacrimi

Cele mai noi

Marius Tucă Show –

15 Mar, 22:31

Știri –

15 Mar, 22:24

Știri politice –

Ultima oră

15 Mar, 22:12

Actualitate –

15 Mar, 21:48

15 Mar, 21:30

Sursa: https://www.gandul.ro/actualitate/patriarhia-romana-reactioneaza-dupa-ce-dorin-cioaba-a-anuntat-ca-vrea-sa-dea-bor-in-judecata-vasile-banescu-ne-aflam-in-fata-unui-sir-nesfarsit-de-dileme-coboratoare-pe-firele-milenare-ale-19934888

Ultimă oră

Același autor