10 aprilie 2025, 13:09
Florin Mihăilescu, unul dintre cei mai talentaţi şi prolifici directori de imagine din cinematografia românească, va primi Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor Gopo 2025. Distincţia onorează contribuţia sa esenţială la definirea esteticii unor filme emblematice. Cu o carieră de peste cinci decenii, Florin Mihăilescu a colaborat cu regizori precum Alexandru Tatos, Mircea Daneliuc, Dan Piţa, Lucian Pintilie şi Stere Gulea, dar a desfăşurat şi o importantă activitate academică, publicistică şi ştiinţifică.
„Imaginea trebuie să-şi ferească instrumentele. În artă, de obicei se ascund instrumentele, dar în imaginea de film, atât de dependentă de tehnică şi de tentaţia calofilului, pericolul e imens. Nu-mi plac filmele la care imaginea vorbeşte tare. Imaginea este o voce într-o armonie care uneori poate avea mişcări solistice, dar niciodată nu poate avea dedicată o partitură întreagă.” Florin Mihăilescu
A debutat în direcţia de imagine în 1974, cu serialul TV „Un august în flăcări” (r. Dan Piţa, Alexandru Tatos, Radu Gabrea şi Doru Năstase). Cu Alexandru Tatos a colaborat pentru cele mai cunoscute filme ale cineastului: „Mere Roşii” (1974), „Rătăcire” (1978), „Duios Anastasia trecea” (1980), „Secvenţe…” (1982) şi „Fructe de pădure” (1983). A avut o strânsă relaţie profesională cu regizorul Mircea Daneliuc, întinsă pe trei decenii. Au lucrat împreună pentru „Cursa” (1975), „Ediţie specială” (1975), „Iacob” (1988), „A unsprezecea poruncă” (1991), „Tusea şi junghiul” (1992) şi „Această lehamite” (1994).
O altă lungă colaborare a avut şi cu regizorul Dan Piţa, semnând imaginea pentru „Duhul Aurului” (1974, co-regizat de Mircea Veroiu), „Filip cel bun” (1975), „Mai presus de orice” (1978, co-regizat de Nicolae Mărgineanu) şi „Bietul Ioanide” (1980).
Mihăilescu semnează imaginea şi pentru „De ce trag clopotele, Mitică?” (1981), capodopera lui Lucian Pintilie, cu Victor Rebengiuc şi Mariana Mihuţ în rolurile principale. Cu Stere Gulea colaborează pentru „Ochi de urs” (1983) şi „Vulpe vânător” (1993), iar cu Sergiu Nicolaescu pentru „Orient Express” (2004).
Florin Mihăilescu a regizat două filme care au în centru teatrul: „Trepte către teatrul de mâine” (1994), un documentar despre atelierul de actorie condus de Andrei Şerban la Arad în 1994, şi „Oedip” (1995).
Începând din anul 1990 este profesor universitar la Facultatea de Film a Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L.Caragiale” din Bucureşti, Catedra Imagine de film şi televiziune. A fost şef al catedrei Imagine de film şi televiziune (1990-1996) şi rector al UNATC (1996-2000). Este profesor asociat la Universitatea Sapientia din Târgu Mureş.
În paralel cu activitatea de operator şi cu cea didactică, Florin Mihăilescu a desfăşurat şi o activitate publicistică, fiind autorul rubricii permanente „Camera stilou” din revista Cinema (1985-1987). A scris trei cărţi de specialitate despre imaginea de film.
Este autorul a două invenţii în domeniul cinematografiei: un dispozitiv pentru realizarea enchene-urilor pe camera Mitchell – Mark III (1985) şi un dispozitiv de iluminare suplimentară controlată a suprafeţelor de fotogramă aflate în subexpunere (1987).
Florin Mihăilescu a obţinut patru premii pentru imagine ale Asociaţiei Cineaştilor din România (ACIN)/Uniunii Cineaştilor din România (UCIN). A câştigat Premiul Festivalului Internaţional de Film de la Lublin (Polonia) pentru filmul „Mere roşii” (1977), Premiul Festivalului Internaţional de Film de la Karlovy-Vary pentru filmul „Duios Anastasia trecea” (1980) şi Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate artistică al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Centrului Naţional al Cinematografiei (2002). Preşedintele României Ion Iliescu i-a conferit la 10 decembrie 2004 Ordinul „Meritul pentru Învăţământ” în grad de Ofiţer.
Premiul pentru întreaga activitate va fi înmânat directorului de imagine Florin Mihăilescu în cadrul Galei Premiilor Gopo 2025. Evenimentul va avea loc în 29 aprilie şi va fi transmis în direct pe VOYO, TIFF Unlimited şi pe premiilegopo.ro.