Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a cerut, public, anchetarea fostului director al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
Angajații îl acuză de mai multe fapte de corupție, printre care se numără folosirea banilor din donații și a deconturilor false pentru călătorii și vacanțe de lux sau declararea în fals a peste 4.000 de locuri de detenție inexistente. Sindicatele îl mai acuză pe fostul șef ANP că ar fi distrus cariera profesională a tuturor celor care au încercat să se opună abuzurilor. Federația sindicală cere urmărirea penală a
ului general al ANP, Dan Halchin, și audit total asupra mandatului său, după ce ministrului Justiției, Radu Marinescu, l-a înlocuit din funcție.
Dan Halchin, fost director al ANP, este acuzat de sindicate pentru „corupție, înscenări, impostură și dispreț total față de lege, instituție și angajați”. Sistemul penitenciar din România este caracterizat, chiar și de angajați, drept „stat în stat”. Nu există, practic, nicio posibilitate de a aduce dovezi ale abuzurilor sau ale faptelor de corupție din interior, pentru că orice acțiune de acest fel e interzisă.
Presa are acces limitat, nu se poate înregistra audio, nu se poate filma sau fotografia, nu se pot folosi telefoane mobile în interiorul penitenciarelor, ceea ce a făcut din acest sistem o adevărată fortăreață din care nu pot ieși informații, deci devine aproape imposibil să se mediatizeze ceea ce se întâmplă în interior.
Sindicatele au reacționat după ce fostul director a declarat că este victimă a sistemului politic și din această cauză ar fi fost înlocuit din funcție. Angajații din penitenciare au încercat să se revolte, în ultimii ani, dar conducerea ANP i-a redus la tăcere pe toți cei care s-au opus sistemului, distrugându-le cariera profesională și viața.
Condiții foarte grele de muncă
În timp ce conducerea ANP a creat ceea ce sindicatele numesc „un sistem penitenciar de tip mafiot, în care banii statului se transformau în beneficii personale, iar funcțiile erau recompensate pe criteriul loialității oarbe față de persoana directorului general, nu față de instituție și lege”, angajații nu aveau voie să-și ia nici măcar zile libere, pentru că nu avea cine să-i înlocuiască. Deficitul de personal din ultimii ani a dus la folosirea deținuților în posturi de pază, în aproape toate penitenciarele.
De-a lungul timpului, mulți dintre angajați au fost privați de anumite drepturi care au fost acordate discreționar, doar unora dintre ei – cum ar fi cursurile de formare profesională plătite din bani europeni. Dar cele mai grave probleme sunt legate de condițiile improprii de muncă despre care nu se oferă informații.
Despre bolile profesionale ale angajaților din penitenciare nu apar informații în mass-media, pentru că ANP nu a făcut publice niciodată aceste date, dar angajații care se plâng de condițiile grele de muncă spun că rata cazurilor de diabet zaharat este foarte ridicată, pe fond de stres, iar mediul de lucru și orele suplimentare care au devenit obligatorii în sistem, din cauza blocării angajărilor, în ultimii 10 ani, le face viața mai grea decât cea a deținuților.
Șeful ANP ar fi folosit, în acest timp, și banii penitenciarelor, în scopuri personale. „Falsuri, deconturi ilegale, minciuni publice și statistici fabricate În paralel cu vacanțele de lux, Dan Halchin își deconta ilegal din fondurile ANP cazare la hoteluri, în timp ce era internat în spital. A inventat misiuni fictive în penitenciare, ca să își justifice deplasările personale la Arad, pentru a-și vizita soția și la Tulcea, pentru a-și vizita rudele. Mai mult, a forțat subalternii să-i plătească în avans sporul de doctorat, deși ministrul Justiției nu apucase să semneze documentele necesare acordării acestui spor”, mai comunică federația sindicală.
Directorii incomozi au fost eliminați
Directorii incomozi ar fi fost „executați profesional”, prin controale înscenate și campanii de denigrare. FSANP semnalează cazurile Ion Feodorof, de la Penitenciarul Tulcea, și Mircea Decu, de la Penitenciarul Târgșor, dar ar fi multe altele în care conducerea ANP ar fi procedat în același fel, pentru a-i înlătura pe cei care s-au opus sistemului.
„Polițiștii de penitenciare au fost reduși la tăcere, în timp ce șeful ANP își consolida dictatura pe frică și manipulare. Pentru aceste fapte, Dan Halchin are un dosar penal înregistrat cu nr. 240/02.04.2025 la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), fiind acuzat de FSANP de abuz în serviciu, trafic de influență și instigare la abuz în serviciu. Oricine îndrăznea să pună întrebări sau să nu execute dispoziții ilegale devenea automat „dușman al sistemului” și era eliminat. Așa s-a întâmplat cu Daniel Miclescu – directorul Direcției Juridice, Alexandru Fabry – directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, Gabriela Petrovici – directoarea Direcției Economico-Administrative, Maria Georgescu – Serviciul Cooperare și Programe. Dialogul instituțional a fost complet anihilat, deși Ministerul Justiției i-a impus să consulte sindicatele în problemele majore”, arată FSANP, într-un comunicat de presă.
Afaceri cu piața construcțiilor
Surse din cadrul ANP au declarat, pentru Jurnalul, că ancheta penală ar trebui să fie extinsă, pentru a se lua urma unor sume foarte mari de bani care au fost încasate, în ultimii ani, de fostul director și de complicii acestuia. Ar fi vorba despre mită primită sub formă de donații, dar și de încasări ilegale din banii pe care deținuții îi aduc sistemului penitenciar, prin angajările celor care au regim deschis – adică pot fi folosiți ca forță de muncă ieftină.
Despre abuzuri, angajații din penitenciare nu au îndrăznit niciodată să vorbească direct cu presa. Cei revoltați pot cel mult să dea informații fără să și le asume, pentru a nu suporta consecințele sistemului care nu permite comunicarea cu exteriorul.
Sindicatele din ANP îl acuză pe directorul demis Dan Halchin că ar fi „dirijat o structură paralelă de interese personale și obediențe cumpărate, folosind resursele ANP ca pe o pușculiță personală și funcția publică ca pe o bâtă împotriva celor care i-au stat în cale”. Directorul ar fi folosit banii penitenciarelor pentru a merge în vacanțe de lux în SUA și Singapore. FSANP îl acuză pe fostul director și de luare de mită mascată, prin „sponsorizări”.
„Dan Halchin, în calitate de director general, a transformat deplasările externe în excursii exotice personale, însoțit de soție, pe banii ANP și pe «sponsorizările» solicitate de la directori de penitenciare. Vorbim despre mii de euro adunați ca mită mascată în așa-zise «sponsorizări», pentru a-i plăti cheltuielile de lux în Singapore și SUA. Dan Halchin a pretins «sponsorizări» de la IPA (Asociația Internațională a Polițiștilor). Directorul general nu participa la ședințele oficiale din aceste țări, la care era obligat să fie prezent, ci făcea turism, în timp ce directorii care cotizau erau «premiați» cu majorări salariale de 50%”, este una dintre acuzațile grave pe care i le aduc sindicatele fostului director și pentru care cer extinderea cercetării penale, inclusiv pentru a fi anchetați și complicii acestuia.
Locuri de detenție doar pe hârtie
O altă problemă gravă este declararea în fals a unui număr mai mare de locuri în penitenciare. Sindicatele spun că fostul director ar fi declarat 5.000 de locuri de deținere create, deși ar fi fost doar 700. „A înghesuit paturi în camere deja supraaglomerate, încălcând grosolan normele legale privind spațiul minim pentru deținuți. Exemplul Penitenciarului Deva confirmă dimensiunea manipulării. În Penitenciarul Botoșani a investit ilegal bani publici într-o clădire pentru care exista autorizație de demolare, fapt cercetat de Corpul de control al ministrului”, arată sindicaliștii.
Cei mai mulți sunt angajați de firmele de construcții. Plata este la nivelul minim – mult mai puțin decât câștigă un angajat din afara sistemului de detenție. Pe deținuți îi ajută posibilitatea de a se angaja, pentru că astfel câștigă și puncte în plus pentru procedura de liberare condiționată, dar câștigă și bani.
Sumele încasate de la angajatori merg în conturile personale ale fiecărui deținut angajat în mediul privat din afara penitenciarelor, iar banii pot fi folosiți la cumpărăturile din interiorul pușcăriilor sau pot fi păstrați pentru a fi folosiți după ieșirea din detenție. Acest sistem îi ajută foarte mult mai ales pe cei săraci, care nu au familii și nu sunt susținuți în timpul detenției, iar după ce ies din penitenciar se pot reintegra mai ușor în societate și pe piața forței de muncă.
Problema pe care o semnalează sursele din interior este, însă, că firmele care fac astfel de angajări pe salariul minim ar fi „cotizat” la conducerea ANP pentru a putea beneficia de această forță de muncă ieftină.
O parte dintre aceste firme ar fi câștigat și licitațiile pentru diverse lucrări de construcții în penitenciare, iar astfel s-ar fi putut ține secret numărul de locuri create în ultimii ani, pentru a reduce supraaglomerarea. Practic, exact cu ajutorul „clienților de casă” ai conducerii ANP ar fi reușit directorul să declare un număr de locuri de 10 ori mai mare decât în realitate și să facă lucrări neautorizate.
„Parandărătul” ar fi venit și de la alți furnizori de produse și servicii. De exemplu, la magazinele penitenciarelor sunt produse mult mai scumpe decât pe piața din afara sistemului și doar anumite firme sunt acceptate. Sursele din interiorul sistemului spun că și aceste afaceri ar fi fost surse de venituri pentru conducerea ANP.
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/sindicate-ancheta-director-penitenciar-complici-994527.html