16.1 C
Județul Arad
14 octombrie, 2024

600 de milioane băgate în săli de sport, în plină secetă bugetară. Culmea, vor fi încălzite cu lemne

Două teme predilecte, impuse prin agenda Comisiei Europene și preluate exemplar, în plan legislativ, de autoritățile de la București, chiar dacă acestea vor face viața grea multora dintre cetățeni, se referă la reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă, ca parte a planului „verde” al UE, pe de o parte, și la reducerea cheltuielilor făcute de la bugetul de stat, pentru ca România să se încadreze în ținta de deficit.

În această perioadă, partidele aflate la

are caută soluții de reducere a cheltuielilor și de creștere a unor taxe și impozite, pentru a atrage fonduri și din „piatră seacă”. În acest timp, tot Guvernul, prin Compania Națională de Investiții (CNI) cheltuie, fie prin încheierea de noi contracte, fie prin majorarea unor contracte încheiate în perioada 2019 – 2022, nu mai puțin de 609 milioane de lei pe construirea de săli de sport, majoritatea în mediul rural, și de bazine de înot. O parte dintre sălile de sport finanțate, în această perioadă de criză, urmează să fie încălzite cu… combustibil solid, adică lemn. Iar restul, cu instalații pe gaz.

Conform unei centralizări a contractelor încheiate sau prelungite în ultima lună, Compania Națională de Investiții are în derulare, la acest moment, aproape o sută de contracte privind construcția unor săli de sport, baze sportive sau bazine de înot didactice, în valoare de nu mai puțin de 608.910.173,8 lei cu tot cu TVA, adică de 124.267.382,4 euro.

Numai valoarea contractelor privind sălile de sport se ridică, potrivit SEAP (Sistemu Electronic al Achizițiilor Publice), la 547.001,555 de lei cu tot cu TVA, respectiv la 111.632.970,4 euro. În aceste sume, intră afaceri parafate încă din a doua jumătate a anului 2019, din anul 2020, din 2021, 2022 sau chiar unele încheiate în 2023. Cele vechi au fost modificate chiar și de șapte ori, prin majorarea prețului stabilit inițial, ultimele astfel de modificări fiind operate chiar în cursul lunii iulie a anului curent.

Aceste contracte, care, însumate, dau această sumă uriașă plătită de la bugetul de stat, includ, fiecare, faza de adaptare a proiectelor la amplasament, execuția lucrărilor de construcție și asistența tehnică din partea prestatorului pentru Compania Națională de Investiții.

Contractele vizează aproape exclusiv mediul rural

Majoritatea acestor investiții vizează sate sau comune din România, în special școlile sătești, unde sunt construite săli de sport sau chiar baze sportive, unele dintre ele cu tribună pentru spectatori cu 102 sau 180 de locuri.

Locațiile unde aceste săli de sport se ridică sunt, conform acestei centralizări, satul Ciofrângeni (județul Argeș), satul Bioiteni (județul Argeș), Orașul Teiuș (județul Alba), satul Sinești (județul Vâlcea), satul Lunca Câlnicului (județul Brașov), comuna Pomarla (județul Botoșani), satul Joseni (județul Harghita), municipiul Dej (județul Cluj), satul Mozacenii (județul Argeș), comuna Satulung (județul Maramureș), comuna Ogrezeni (județul Giurgiu), Orașul Ineu (județul Arad), satul Sântandrei (județul Bihor), satul Apa (județul Satu Mare), satul Tăuteni (județul Bihor), satul Maxut (județul Iași), satul Zvoriștea (județul Suceava), satul Plugari (județul Iași), municipiul Marghita (județul Bihor), comuna Dragești (județul Bihor), satul Tulca (județul Bihor), comuna Curtuiseni (județul Bihor), sat Slatina (județul Suceava), sat Forău (județul Bihor), sat Găișeni (județul Giurgiu), satul Săgeata (județul Buzău), comuna Bănești (județul Suceava), Gura Humorului (județul Suceava), satul Pătrângeni (județul Alba), Chișineu-Criș (județul Arad), satul Lerești (județul Argeș), Fundulea (județul Călărași), satul Călugăreni (județul Gorj), satul Găldău (judeșul Călărași), satul Iacobești (județul Botoșani), satul Seleuș (judeșul Arad), comuna Ciocârlia (județul Constanța), comuna Găvănești (județul Olt), satul Motca (județul Iași), satul Lipia (județul Buzău), iar lista poate continua.

„Poluatorul” privat, vânat cu legi din ce în ce mai drastice

Conform anunțurilor de atribuire publicate, în SEAP, de către Compania Națională de Investiții, în calitate de autoritate contractantă, aflăm că zeci dintre aceste săli de sport nou construite sunt proiectate cu sisteme de încălzire pe… combustibil solid. Adică pe lemn. Iar amplasamentele nu sunt prevăzute, de asemenea, în proporție covârșitoare, cu canalizare.

Acest lucru intră în contradicție cu măsurile luate de Guvern, dar și de Parlament, pentru a se alinia noilor cerințe impuse de la Bruxelles, de trecere la o economie „verde”. În timp ce, pentru orașe, guvernanții pregătesc sau chiar au reglementat legi draconice, pentru diminuarea drastică a emisiilor de dioxid de carbon (vezi legea privind mobilitatea urbană durabilă, legislația pentru împovărarea cu taxe de drum în funcție de norma de poluare sau alte legi care privesc panourile fotovoltaice), același stat, prin instituțiile sale naționale, cheltuie sute de milioane de lei pe săli de sport care se încălzesc cu lemn.

Restul sălilor de sport au sisteme de încălzire pe gaz. Un combustibil din ce în ce mai scump, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și, implicit, a sancțiunilor impuse Federației Ruse de către Uniunea Europeană. Totodată, gazul este o sursă de energie care, de asemenea, potrivit politicilor de mediu impuse la nivel european, va deveni prohibit începând cu noul deceniu.

Strângem cureaua, dar nu ne oprim din construit bazine de înot

A treia componentă a acestor investiții uriașe care pare a se bate cap în cap cu politicile guvernamentale din vara anului 2023 este cea a limitării risipei de bani. Aceste proiecte înghit, de la bugetul de stat, apa cum am arătat mai sus, 111.632.970,4 euro doar în ceea ce privește construcția acestor săli de sport.

Însă, acestei cheltuieli i se adaugă investițiile pe care aceeași Companie Națională de Investiții le face în bazine de înot. În 22 iunie 2022, a fost încheiat un contract, modificat de cinci ori, ultima dată în 29 iunie 2023, care a ajuns la 9.736.255,61 lei fără TVA, vizând construirea unui bazin de înot didactic în satul Cornu de Jos, comuna Cornu, județul Prahova. Apoi, la 3 februarie 2020, a fost încheiat un contract, modificat de 7 ori, ultima dată la 6 iulie 2023, care a ajuns la suma de 9.679.241,18 lei fără TVA, vizând construirea unui bazin de înot didactic în comuna Remetea, județul Harghita. În 3 septembrie 2021, a fost parafat un contract modificat de două ori, ultima dată pe 7 iulie 2023, cu o valoare de 7.910.013,07 lei fără TVA, pentru construirea unui bazin de înot didactic în Oradea, județul Bihor.

În același registru se înscriu un bazin de înot didactic în incinta Ștrandului municipal Moinești, județul Bacău (8.782.918,72 lei fără TVA), un bazin de înot didactic în municipiul Pașcani, județul Iași (7.872.623,77 lei fără TVA), și un bazin de înot didactic în satul Mosința Nouă, județul Timiș (8.024.997,08 lei fără TVA). Adunând aceste investiții, ajungem la suma de 61.908.618,8 lei cu TVA inclusă, adică 12.634.412 de euro.

Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/taxa-poluare-guvern-sali-de-sport-incalzire-lemne-938680.html

Ultimă oră

Același autor